Cheltuielile au explodat, chiar dacă şi veniturile au crescut în ultimul an. Pe ce se duc cei mai mulți bani ai românilor, statistică îngrijorătoare
Deși veniturile românilor au continuat să crească în 2025, cea mai mare parte a banilor încasați de gospodării s-a dus aproape imediat pe cheltuieli. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că o gospodărie din România a avut anul trecut venituri medii lunare de 9.399 de lei, însă cheltuielile au ajuns la 8.037 de lei pe lună. Cu alte cuvinte, aproape 86% din banii care intră într-o familie sunt cheltuiți pentru consum, taxe, contribuții și alte obligații curente. Diferența rămasă pentru economii, investiții sau situații neprevăzute este una relativ redusă, mai ales în contextul în care costurile vieții au continuat să crească.
Veniturile au crescut față de anul trecut
Potrivit INS, venitul total mediu lunar al unei gospodării a ajuns în 2025 la 9.399 de lei, în creștere cu 13,6% față de anul precedent. Raportat la fiecare membru al familiei, venitul mediu a fost de 3.782 de lei pe lună.
Cea mai importantă sursă de bani rămâne salariul. Veniturile provenite din salarii și alte drepturi salariale au reprezentat 68,5% din totalul veniturilor gospodăriilor și au ajuns la 6.438 de lei lunar pentru o familie.
Pe locul al doilea se află prestațiile sociale, precum pensiile, alocațiile și alte beneficii acordate de stat, care au avut o contribuție de 20% la veniturile totale și au însumat în medie 1.879 de lei lunar pe gospodărie.
Aproape tot ce câștigă românii se duce pe cheltuieli
Creșterea veniturilor nu a însemnat automat și o îmbunătățire semnificativă a capacității de economisire. Cheltuielile totale medii lunare ale unei gospodării au ajuns la 8.037 de lei, cu peste 1.000 de lei mai mult decât în anul anterior. Practic, 85,5% din veniturile totale sunt consumate lunar.
Cele mai mari sume merg către consumul curent, respectiv hrană, utilități, îmbrăcăminte, transport și alte necesități zilnice. În același timp, taxele, contribuțiile și impozitele continuă să reprezinte o parte importantă din bugetul familiilor.
INS arată că transferurile către administrația publică și fondurile de asigurări sociale au însumat în medie 2.699 de lei pe gospodărie, reprezentând 33,6% din totalul cheltuielilor.
Mâncarea rămâne principalul capitol de cheltuieli
Ca și în anii anteriori, cea mai mare parte a banilor destinați consumului este alocată alimentelor. Cheltuielile pentru produse alimentare și băuturi nealcoolice au ajuns la 1.553 de lei pe lună pentru o gospodărie, reprezentând 32,1% din totalul cheltuielilor de consum.
Pe locurile următoare se află costurile pentru locuință, apă, energie electrică, gaze și alți combustibili, care au însumat 761 de lei lunar și au avut o pondere de 15,7%. Familiile au cheltuit, în medie, 379 de lei pe lună pentru îmbrăcăminte și încălțăminte și 339 de lei pentru transport.
Practic, aceste cifre arată că necesitățile de bază continuă să consume cea mai mare parte a bugetelor gospodăriilor.
Educația, la coada listei
La polul opus se află educația, care a înregistrat cel mai redus nivel al cheltuielilor. Datele INS arată că o gospodărie a alocat în medie doar 27 de lei pe lună pentru educație, ceea ce reprezintă numai 0,6% din totalul cheltuielilor de consum.
Specialiștii spun că această situație este influențată atât de ponderea mare a cheltuielilor obligatorii din bugetele familiilor, cât și de faptul că sistemul public de învățământ acoperă o parte importantă din necesitățile educaționale.
Diferențe mari între oraș și sat
Statisticile evidențiază și un decalaj semnificativ între mediul urban și cel rural. În orașe, venitul mediu lunar pe gospodărie a ajuns la 10.732 de lei, cu aproximativ 40% mai mare decât în mediul rural. De asemenea, o persoană din mediul urban a avut venituri medii de 4.489 de lei lunar.
În același timp, cheltuielile sunt și ele mai ridicate la oraș. O gospodărie urbană a cheltuit în medie 9.123 de lei pe lună, iar o persoană aproape 3.816 lei.
Concluzia datelor INS este clară: românii câștigă mai mult decât în anii anteriori, însă majorarea veniturilor este însoțită de o creștere aproape la fel de rapidă a cheltuielilor, ceea ce face ca spațiul pentru economisire să rămână limitat pentru multe familii.