Cât cheltuiesc românii pe mâncare, facturi, alcool și educație. Cum arată bugetul unei gospodării în 2026

Scumpirile din ultimii ani, facturile ridicate și modificările fiscale au pus o presiune tot mai mare pe bugetele familiilor din România. Chiar dacă veniturile au crescut față de anul trecut, cheltuielile continuă să absoarbă cea mai mare parte a banilor care intră lunar într-o gospodărie. Datele INS pentru primul trimestru din 2026 arată concret unde se duc banii românilor: de la mâncare și facturi până la taxe, alcool, tutun, educație sau investiții.

Aproape 9.500 de lei intră lunar într-o gospodărie

O gospodărie din România a avut în primul trimestru din 2026 venituri totale medii de 9.444 de lei pe lună, potrivit datelor INS analizate de Vela Group. Suma este cu 3,2% mai mare decât în aceeași perioadă din 2025. Calculat pe persoană, venitul mediu a ajuns la 3.908 lei lunar, în creștere cu 6,1% într-un an.

Creșterea nominală a veniturilor trebuie însă privită în contextul scumpirilor. Puterea de cumpărare nu depinde doar de suma încasată, ci și de cât costă alimentele, energia, serviciile și celelalte produse pe care o familie trebuie să le cumpere în fiecare lună.

Salariile și celelalte drepturi salariale continuă să reprezinte principala sursă de venit, cu o pondere de 70,8%. Prestațiile sociale au adus, în medie, 1.999 de lei pe gospodărie. Diferențele dintre oraș și sat rămân, de asemenea, importante. Venitul unei gospodării din mediul urban a fost de 10.496 de lei pe lună, de aproximativ 1,3 ori mai mare decât cel al unei gospodării din mediul rural.

Vezi și:

După câte ore de la ultimul pahar te poți urca la volan. Cât timp rămâne alcoolul în sânge și în aerul expirat

Din 9.444 de lei, peste 8.000 se duc pe cheltuieli

Cifrele devin și mai relevante atunci când veniturile sunt puse lângă cheltuieli. Din cei 9.444 de lei încasați în medie, o gospodărie a cheltuit 8.015 lei lunar. Practic, 84,9% din veniturile totale sunt absorbite de diferitele categorii de cheltuieli.

Mai mult, cheltuielile au crescut mai repede decât veniturile dacă facem comparația cu aceeași perioadă din 2025: cu 4,5% pe gospodărie, față de o creștere a veniturilor de 3,2%.

O parte importantă a bugetului nici măcar nu ajunge la cumpărături. 37,1% din cheltuielile totale sunt reprezentate de impozite, contribuții, cotizații și taxe.

Vezi și:

Cum verifică ANAF dacă românii cheltuiesc mai mult decât câștigă. Casele și mașinile pot fi comparate cu veniturile declarate

Ce bani nu poate lua ANAF din cont, chiar dacă ai poprire. Regula valabilă în 2026

Restul banilor trebuie împărțiți între nevoile de zi cu zi, într-o perioadă în care prețurile continuă să fie una dintre principalele preocupări ale populației.

Mâncarea și facturile consumă cea mai mare parte a bugetului

Alimentele și băuturile nealcoolice reprezintă cea mai mare categorie a cheltuielilor de consum. O gospodărie alocă, în medie, 1.456 de lei lunar, adică 31,4% din banii destinați consumului.

Pe locul următor se află locuința și utilitățile. Apa, electricitatea, gazele, întreținerea și celelalte cheltuieli asociate locuinței ajung la aproximativ 943 de lei lunar, reprezentând 20,3% din consum. Pentru îmbrăcăminte și încălțăminte se cheltuiesc alți 311 lei.

Așadar, înainte de vacanțe, economii sau investiții, o parte consistentă din veniturile unei familii este deja direcționată către mâncare, locuință, facturi și obligațiile către stat.

296 de lei pe alcool și tutun, doar 23 de lei pe educație

Datele scot însă la iveală și o diferență interesantă între celelalte categorii de consum. O gospodărie cheltuiește, în medie, 296 de lei în fiecare lună pe băuturi alcoolice și tutun. Suma reprezintă 6,4% din cheltuielile de consum.

În schimb, pentru educație sunt alocați numai 23 de lei lunar, echivalentul a 0,5% din consum. Raportul este de aproape 13 la 1: statistic, se cheltuiește de aproape 13 ori mai mult pe alcool și tutun decât pe educație.

Comparația trebuie însă interpretată cu atenție. Vorbim despre medii statistice la nivelul tuturor gospodăriilor, nu despre comportamentul unei familii anume. În plus, o parte importantă a educației este asigurată prin sistemul public, astfel că valoarea din statistică reflectă doar anumite cheltuieli directe suportate de gospodării.

Investițiile primesc doar 43 de lei pe lună

Nici investițiile nu ocupă un loc important în bugetul mediu. În primul trimestru din 2026, o gospodărie a direcționat în medie 43,43 lei pe lună către investiții, față de 50,70 lei în ultimele trei luni din 2025.

Prin comparație, cei 296 de lei cheltuiți pe alcool și tutun reprezintă o sumă de aproape șapte ori mai mare.

Într-o perioadă în care costurile curente absorb o parte atât de mare din venituri, faptul că economisirea sau investițiile rămân la coada bugetului poate fi explicat și prin spațiul financiar redus pe care îl au multe gospodării după plata cheltuielilor obligatorii.

Ce ar însemna să pui deoparte 300 de lei lunar

Vela Group propune și un exercițiu de calcul: ce s-ar întâmpla dacă aproximativ 300 de lei ar fi investiți lunar, în loc să fie cheltuiți? În 20 de ani, numai contribuțiile ar ajunge la 72.000 de lei. Într-un scenariu ipotetic cu un randament mediu de 9% pe an și cu reinvestirea câștigurilor, suma finală ar putea depăși 200.000 de lei.

Este însă doar o simulare. Un randament de 9% nu este garantat, iar valoarea investițiilor poate atât să crească, cât și să scadă.

Exemplul arată mai degrabă efectul acumulării pe termen lung. Chiar și 100 sau 200 de lei puși deoparte constant pot deveni o rezervă importantă după mai mulți ani.

Tot mai puțin loc pentru economii în bugetul familiei

Datele INS descriu, în final, un buget în care libertatea de mișcare este destul de redusă. Din fiecare 100 de lei care intră într-o gospodărie, aproape 85 de lei sunt cheltuiți, iar mâncarea, locuința, utilitățile și obligațiile fiscale absorb o parte consistentă.

În contextul scumpirilor și al modificărilor fiscale din ultima perioadă, discuția despre economisire și investiții devine astfel mai complicată decât simpla renunțare la anumite cumpărături.

Pentru o familie care încearcă să facă față facturilor și prețurilor mai mari, primul pas poate fi constituirea unei rezerve pentru situații neprevăzute. Abia apoi pot intra în calcul depozitele, titlurile de stat, fondurile de investiții, ETF-urile sau investițiile la bursă, fiecare cu propriile riscuri și avantaje.

Cifrele pentru începutul lui 2026 arată însă un lucru clar: veniturile nominale au crescut, dar și cheltuielile au avansat, iar cea mai mare parte a banilor unei gospodării continuă să fie consumată de costurile curente și de obligațiile către stat.

Se schimbă stimulentul de 1.000 de lei pentru copiii cu dizabilități din București. Cine va primi mai puțin din 2027