Ce urmează dacă Siegfried Mureșan nu este votat premier. Cum se poate ajunge la alegeri anticipate
Siegfried Mureșan a fost desemnat de președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru, dar desemnarea de la Palatul Cotroceni nu înseamnă automat că acesta va ajunge să conducă Guvernul. Urmează testul decisiv din Parlament, unde noul Cabinet are nevoie de 233 de voturi pentru a fi învestit. În prezent, PNL, USR și UDMR, formațiunile care îl susțin, au împreună aproximativ 169 de parlamentari, astfel că Mureșan trebuie să găsească încă aproximativ 64 de voturi.
Siegfried Mureșan are 10 zile pentru a ajunge în Parlament
Primul pas după desemnare este formarea echipei guvernamentale și negocierea unei majorități. Constituția stabilește că un candidat desemnat pentru funcția de prim-ministru trebuie să ceară, în termen de 10 zile, votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și întregii liste a miniștrilor. Programul și componența Cabinetului sunt apoi dezbătute de Camera Deputaților și Senat în ședință comună.
Problema lui Siegfried Mureșan este, în acest moment, una strict aritmetică. Cele trei formațiuni care îl susțin nu dispun singure de majoritatea necesară, astfel că negocierile trebuie să aducă voturi suplimentare din Parlament. PSD a revendicat, la rândul său, funcția de premier, în timp ce alte partide au formulat propriile condiții pentru susținerea unui nou Cabinet.
Ce se întâmplă dacă Guvernul Mureșan este respins
Dacă Siegfried Mureșan prezintă lista miniștrilor și programul, dar nu obține majoritatea necesară, Guvernul său nu este învestit. Asta nu înseamnă însă că Parlamentul este dizolvat imediat și nici că românii sunt chemați automat la urne.
Procesul politic continuă. Președintele trebuie să caute o soluție pentru formarea unui Guvern și poate ajunge la desemnarea unui alt candidat pentru funcția de prim-ministru. În actualul context, numele lui Sorin Grindeanu este unul dintre cele aflate în discuția politică, PSD propunându-l pentru funcția de premier.
Analistul Radu Nicosevici, președintele Academiei de Advocacy, susține că perspectiva alegerilor anticipate ar putea deveni un instrument important de presiune în negocierile dintre partide. În interpretarea sa, parlamentarii ar putea deveni mai dispuși să susțină o formulă de guvernare dacă alternativa ar fi pierderea mandatelor și organizarea unor noi alegeri. Aceasta este însă o analiză politică, nu un efect automat prevăzut de Constituție.
Anticipatele nu pot fi declanșate după un singur vot eșuat
Aici apare una dintre cele mai importante clarificări. Președintele nu poate dizolva Parlamentul pur și simplu pentru că Guvernul Mureșan este respins.
Articolul 89 din Constituție stabilește două condiții care trebuie îndeplinite: Parlamentul să nu fi acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și să fi fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură. Abia după îndeplinirea acestor condiții și după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, șeful statului poate, nu este obligat, să dizolve Parlamentul.
Cu alte cuvinte, scenariul simplificat ar fi: Mureșan cere votul Parlamentului → Guvernul este respins → este desemnat un alt candidat → are loc o nouă încercare de învestire → dacă și aceasta eșuează și sunt îndeplinite condițiile constituționale privind cele 60 de zile, apare posibilitatea dizolvării Parlamentului → dacă președintele decide dizolvarea, urmează alegeri parlamentare anticipate.
Constituția prevede că alegerile pentru Camera Deputaților și Senat trebuie organizate în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului.
De ce amenințarea cu anticipatele poate schimba voturile
Radu Nicosevici consideră că tocmai perspectiva anticipatelor poate influența negocierile. Explicația sa este că un parlamentar care mai are o perioadă importantă din mandat nu are garanția că, după dizolvarea Parlamentului, partidul îl va pune din nou pe listă sau pe un loc eligibil.
Din acest motiv, analistul avansează două scenarii. Într-unul, perspectiva anticipatelor ar putea determina parlamentari din afara PNL-USR-UDMR să voteze Cabinetul Mureșan. În celălalt, Guvernul Mureșan ar fi respins, iar presiunea anticipatelor s-ar muta asupra următorului candidat desemnat. Aceste scenarii reprezintă însă opinia lui Nicosevici și nu există, în acest moment, certitudinea că unul dintre ele se va materializa.
Ce înseamnă această criză politică pentru români
Pentru populație, respingerea unui candidat la funcția de premier nu înseamnă că statul încetează să funcționeze. Administrația, plata pensiilor și salariilor bugetare, serviciile publice și celelalte activități curente continuă. Efectele unei crize politice prelungite se pot vedea însă în întârzierea unor decizii importante privind bugetul, deficitul, investițiile, reformele și relația cu instituțiile europene.
Miza economică este cu atât mai importantă cu cât agențiile de rating urmăresc situația fiscală și capacitatea României de a adopta reforme. Reuters notează că Fitch și Moody’s au atras atenția asupra importanței stabilității politice și a reformelor fiscale pentru ratingul suveran al țării.
Prin urmare, dacă Guvernul Mureșan nu primește cele 233 de voturi, România nu intră automat în alegeri anticipate. Va urma o nouă etapă de negocieri și, cel mai probabil, o altă încercare de formare a unui Guvern. Anticipatele devin o posibilitate constituțională numai după îndeplinirea condițiilor stricte prevăzute de articolul 89, iar decizia de dizolvare a Parlamentului îi aparține președintelui.