Ce se schimbă pentru călătorii CFR după noile reguli. Întârzierile vor fi făcute publice, iar trenurile trebuie să recupereze din timpul pierdut
Întârzierile trenurilor ar urma să devină unul dintre criteriile după care va fi evaluată conducerea CFR SA, iar călătorii vor putea vedea lunar câte minute s-au pierdut din cauza problemelor de infrastructură și pe ce magistrale s-au înregistrat cele mai mari dificultăți. Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, anunță o serie de criterii de performanță pentru viitorul Consiliu de Administrație al companiei, valabile pentru mandatul 2027-2031, de la reducerea restricțiilor de viteză până la diminuarea pierderilor financiare și plata la timp a constructorilor.
CFR va publica lunar întârzierile trenurilor
Una dintre cele mai importante schimbări pentru călători este publicarea lunară a minutelor de întârziere provocate de infrastructură. Datele nu vor fi prezentate doar pentru întreaga rețea, ci și separat pentru fiecare magistrală, astfel încât să poată fi observat unde se pierde cel mai mult timp.
„Călătorul devine indicator de performanţă: minutele de întârziere din vina infrastructurii se măsoară per tren şi se publică lunar, pe reţea şi pe fiecare magistrală”, a anunțat Radu Miruță.
CFR SA va trebui să întocmească și un program anual pentru eliminarea restricțiilor punctuale de viteză. Efectul lucrărilor nu va mai trebui prezentat doar prin kilometri de cale ferată reparați, ci și într-o unitate mult mai ușor de înțeles de către călători: minutele câștigate la durata călătoriei.
Printre traseele menționate explicit se numără București – Constanța, București -Brașov și Cluj – Oradea.
„Cine întârzie plătește”
Ministerul vrea și stabilirea mai clară a responsabilității pentru întârzieri. Principiul anunțat este „cine întârzie plătește”, ceea ce ar presupune plăți efective între administratorul infrastructurii și operatorii feroviari, în funcție de cine este responsabil pentru perturbarea circulației.
„Cine întârzie plăteşte – în ambele sensuri: se operaţionalizează sistemul de performanţă din lege, cu plăţi efective între CFR şi operatori pentru întârzierile imputabile fiecăruia. Gata cu datul vinei în cerc”, a explicat ministrul.
Pentru călători, măsura nu înseamnă automat că vor primi bani de fiecare dată când un tren întârzie. Este vorba despre un mecanism între CFR SA, administratorul infrastructurii, și operatorii care folosesc rețeaua.
București – Constanța și București – Arad, ținte speciale
Noile criterii pun accent și pe protejarea liniilor deja modernizate cu investiții importante. Pe magistralele București–Constanța și București–Arad, indisponibilitatea infrastructurii ar trebui să scadă cu 8% în fiecare an. În plus, cel puțin 30% din fondurile destinate întreținerii vor trebui direcționate către protejarea secțiunilor modernizate.
„Miliardele investite în modernizări nu mai au voie să fie lăsate de izbelişte, fără întreţinere cu anii”, a transmis Miruță.
Un alt termen important privește sistemul european ERTMS de control și semnalizare. București Nord–Constanța ar trebui să fie autorizat până la sfârșitul anului 2027, iar exploatarea comercială este prevăzută pentru prima jumătate a anului 2028.
Mai puțină hârtie și date despre trenuri disponibile public
CFR ar urma să accelereze și digitalizarea. Ordinele de circulație vor trebui transmise și confirmate electronic, iar în maximum 12 luni compania trebuie să inventarieze regulile care mențin angajați în posturi exclusiv de observație în situațiile în care tehnologia poate îndeplini aceeași funcție.
„Siguranţa rămâne intactă; se modernizează mijloacele prin care o asigurăm”, spune ministrul.
Datele despre circulația trenurilor și întârzieri ar trebui să fie disponibile și într-un format deschis, printr-o interfață publică, în maximum 18 luni. Aceste informații ar putea fi utilizate inclusiv de dezvoltatori pentru aplicații prin care călătorii să urmărească mai ușor circulația trenurilor.
Șefii CFR pot rămâne fără remunerația variabilă
Schimbările vizează direct și conducerea companiei. Pierderile CFR SA ar trebui reduse cu minimum 5% anual, fără ca obiectivul să fie bifat artificial prin vânzarea activelor, reducerea întreținerii sau amânarea investițiilor. Costurile de mentenanță ar trebui să scadă cu 2% anual în termeni reali, fără diminuarea lucrărilor necesare.
Iar remunerația conducerii va fi legată de rezultate.
„Remuneraţia variabilă se plăteşte DOAR peste 85% grad de realizare. Sub prag – zero”, a anunțat Radu Miruță. Potrivit acestuia, obligațiile legale neîndeplinite la termen vor putea constitui motiv de revocare, iar cei care nu performează nu ar urma să primească un nou mandat.
Ministrul susține că schimbarea de filozofie este tocmai trecerea de la obiective generale la rezultate care pot fi măsurate și verificate. „Calea Ferată Română nu duce lipsă de planuri. A dus lipsă de răspundere. De azi, răspunderea are indicatori, termene şi consecinţe”, a concluzionat Miruță.