Ce se întâmplă cu salariile bugetarilor. Eugen Tomac, nemulţumit de legea salarizării, una dintre primele provocări pentru premier

Premierul desemnat Eugen Tomac susține că actuala Lege a salarizării unitare are probleme importante și trebuie corectată astfel încât să nu creeze noi inechități între angajații din sectorul public, într-un moment în care presiunea pentru adoptarea reformei este tot mai mare.

Legea salarizării pentru bugetari, sub semnul întrebării

Într-o intervenție la Antena 3 CNN, Tomac a explicat că a avut mai multe discuții cu ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, dar și cu partidele politice implicate în negocierile pentru formarea noii majorități, tema salarizării fiind una dintre cele mai sensibile aflate pe masa Guvernului.

„Este o problemă serioasă, însă indiscutabil că nu sunt de acord cu această formulă de a crește doar unor categorii salariile, iar persoanelor angajate în instituțiile publice să le stagneze în continuare salariile”, a declarat Eugen Tomac.

Critici la adresa actualei forme a legii

Premierul desemnat consideră că legea nu a fost construită corespunzător și nici explicată suficient populației, motiv pentru care au apărut numeroase nemulțumiri în rândul angajaților din sistemul public.

Potrivit acestuia, scopul inițial al reformei nu era acordarea unor majorări salariale generale, ci eliminarea dezechilibrelor dintre diferite categorii profesionale și armonizarea grilelor de salarizare.

Vezi și:

Ce să faci dacă ai vecini gălăgioși la hotel. Sfaturile unui manager hotelier pentru a evita conflictele

„Această lege a fost amânată ani la rând din rațiuni fie de pandemie, fie electorale. Nu a fost făcută bine, nu a fost explicată și nu trebuia să ajungem în situația în care oamenii sunt nemulțumiți”, a spus Tomac.

De asemenea, el a precizat că își dorește găsirea unui compromis care să permită adoptarea legii fără a crea noi nedreptăți.

„Nu sunt dispus să lăsăm pe cineva în urmă sau să nedreptățim. Ceea ce este foarte important este că această lege își propune ca cei care au veniturile cele mai mici să le crească salariile, dar legea nu are ca obiectiv majorarea de salarii”, a explicat premierul desemnat.

Optimism privind negocierile cu partidele și Comisia Europeană

Deși admite că situația este complicată, Eugen Tomac spune că există motive pentru optimism, deoarece toate partidele implicate și-au asumat adoptarea reformei, iar eventualele nemulțumiri pot fi corectate în procesul legislativ.

„Partidele politice și-au asumat adoptarea acestei legi, corectând evident nemulțumirile justificate, și sunt absolut convins că și în relația cu Comisia putem găsi mai multă flexibilitate cu privire la o serie de constrângeri”, a declarat acesta.

Tomac a subliniat că întotdeauna a fost atras de obiectivele considerate imposibile și a oferit ca exemplu proiectul prin care a contribuit la deschiderea unui studio teritorial al Radio România în Republica Moldova, după zeci de ani în care o astfel de inițiativă părea imposibil de realizat.

Vezi și:

Care este principala sursă de venit a lui Eugen Tomac. Salariul pe care îl încasează premierul desemnat

Lista sporurilor care ar putea rămâne în învățământ după noua lege a salarizării

Copilăria din Basarabia care i-a marcat destinul

Dincolo de provocările politice și economice, Eugen Tomac a vorbit și despre povestea sa de viață, una care l-a emoționat până la lacrimi.

Premierul desemnat s-a născut în comuna Babele, din sudul Basarabiei, la doar 12 kilometri de granița cu România. El a ținut să precizeze că provine dintr-o familie de români și că este nedrept ca locul nașterii să fie folosit pentru a-i fi contestată apartenența la România.

„Provin dintr-o familie de români. Bunicii mei s-au născut tot în Babele, iar în certificatele lor de naștere scria «Regatul României»”, a spus Tomac.

Acesta a povestit că în copilărie a crescut într-un mediu în care autoritățile sovietice promovau ideea că românii și România reprezintă ceva străin, în timp ce familia îi transmitea exact opusul.

„Părinții îmi spuneau: ‘Ești român, învață un colind și, dacă vrei să ai un viitor, cel mai sănătos este să treci Prutul’”, a mărturisit el.

Momentul care l-a făcut să privească altfel România

Eugen Tomac spune că una dintre cele mai puternice amintiri ale copilăriei sale este legată de frontiera care despărțea Basarabia de România.

„Este foarte greu să explici atunci când te apropii de sârma ghimpată că dincolo este țara ta. Nu poți traduce acest sentiment. Este o chestiune care te marchează”, a spus premierul desemnat.

El și-a amintit cum mergea desculț până aproape de graniță și privea cu tristețe și revoltă gardul care îi despărțea familia de țara pe care o considera a sa.

La vârsta de 12 ani a trecut pentru prima dată Prutul pentru a vizita Putna, iar la 17 ani a ajuns definitiv în România cu o bursă oferită de statul român. A terminat liceul aici, a urmat Facultatea de Istorie, apoi studiile de master și și-a construit întreaga carieră în România.

„Viața mea este strict legată de România”, a afirmat Eugen Tomac, care a precizat că în prezent este cetățean al României și al Republicii Moldova, după ce a renunțat la cetățenia ucraineană pentru a evita incompatibilitățile legale privind dubla cetățenie.

Trucul folosit de hoteluri pentru a-i face pe turiști să cheltuie mai mult. Mulți nu își dau seama