Situații greu de explicat în noua lege a salarizării. Șoferii unor instituții ar putea depăși profesorii la salariu

Noua lege a salarizării din sectorul public, aflată în centrul unei dezbateri intense și respinsă de toate cele cinci confederații sindicale reprezentative, este criticată pentru diferențele mari pe care le creează între anumite categorii de angajați ai statului. Analiza grilelor salariale arată că, în timp ce unii medici și profesori ar urma să înregistreze reduceri de venit sau majorări aproape nesemnificative, alte categorii de personal din administrația publică și demnitarii beneficiază de creșteri consistente ale salariilor în următorii ani.

Medici și profesori, printre cei care ar putea pierde sau câștiga foarte puțin

Una dintre cele mai discutate situații este cea a medicilor din secțiile cu grad ridicat de risc, precum Anestezie și Terapie Intensivă (ATI) sau Unitățile de Primiri Urgențe (UPU).

Potrivit proiectului analizat, un medic primar ATI sau UPU, aflat la gradația 0, are în prezent un salariu net de 13.528 de lei, însă acesta ar urma să scadă la 11.513 lei, ceea ce înseamnă o diminuare de 2.015 lei. Guvernul susține că această diferență ar urma să fie acoperită prin sume compensatorii, astfel încât venitul efectiv să nu scadă, însă reprezentanții sistemului medical se întreabă cât de sigure vor fi aceste compensații pe termen lung, mai ales într-o perioadă în care autoritățile vorbesc despre restricții bugetare și măsuri de austeritate.

Nici pentru toate celelalte categorii din sănătate situația nu este favorabilă. De exemplu, un asistent medical principal cu gradația 5 ar urma să piardă aproximativ 320 de lei lunar, iar în cazul unor medici chirurgi creșterile sunt aproape simbolice. Un chirurg de la Spitalul de Urgență București ar urma să primească doar 34 de lei net în plus față de salariul actual.

Vezi și:

Detaliul neobişnuit din averea lui Radu Miruță. Proprietăți, conturi consistente și cadouri

Și în educație apar situații similare. Un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime ar urma să beneficieze de o majorare de doar 8 lei net, practic o creștere aproape insesizabilă, conform Antena 3 CNN.

Comparația care a atras cele mai multe critici

Una dintre cele mai comentate prevederi este diferența dintre coeficienții de salarizare ai unor funcții. Potrivit proiectului, un șofer de la Administrația Prezidențială are un coeficient de salarizare de 1,53, ceea ce corespunde unui salariu net estimat de aproximativ 4.600 de lei.

În același timp, un profesor debutant are un coeficient de 1,2, ceea ce înseamnă un salariu de aproximativ 4.300 de lei net.

Vezi și:

Ce salarii vor avea preoții după noua lege a salarizării. Grila completă a veniturilor

Cine sunt bugetarii care ar putea rămâne cu salariile înghețate până în 2031. Ce prevede noua lege a salarizării

Această comparație a alimentat acuzațiile privind lipsa unei ierarhii bazate pe nivelul studiilor, responsabilitatea profesională și importanța socială a unor profesii.

Demnitarii, printre marii câștigători

În timp ce pentru numeroase categorii majorările sunt reduse sau chiar inexistente, proiectul prevede creșteri consistente pentru demnitari. Astfel, salariul net al președintelui României ar urma să ajungă la aproximativ 19.200 de lei, cu peste 4.300 de lei mai mult decât în prezent.

Prim-ministrul ar urma să încaseze aproximativ 17.600 de lei net, ceea ce înseamnă o majorare de circa 4.000 de lei, în timp ce miniștrii ar beneficia de o creștere de aproximativ 3.700 de lei.

Și parlamentarii ar urma să câștige mai mult, proiectul prevăzând pentru deputați și senatori o majorare de aproximativ 3.100 de lei net.

De unde apar aceste diferențe? Explicația ține de coeficienții utilizați în noua grilă de salarizare. Fiecărei funcții îi este atribuit un anumit coeficient, iar salariul rezultă prin înmulțirea acestuia cu valoarea de referință stabilită de lege.

Sindicatele susțin însă că modul în care au fost stabiliți acești coeficienți produce dezechilibre și nu reflectă întotdeauna nivelul de pregătire, responsabilitatea sau dificultatea muncii desfășurate.

Sindicatele cer retragerea proiectului

Nemulțumirile au determinat toate cele cinci confederații sindicale reprezentative să suspende consultările cu Guvernul și să solicite retragerea proiectului. Între timp, Curtea de Apel București a suspendat proiectul Legii salarizării la solicitarea Federației Sanitas, iar criticile au continuat și din partea unor formațiuni politice. PSD a anunțat că nu va susține proiectul în Parlament.

În perioada următoare, legea ar putea suferi modificări importante, însă dezbaterea a readus în prim-plan o problemă discutată de ani de zile în România: cum pot fi stabilite salariile din sectorul public astfel încât diferențele dintre profesii să fie percepute ca fiind echitabile și să reflecte atât pregătirea profesională, cât și responsabilitatea fiecărei funcții.

BMW recheamă în service peste 318.000 de mașini din cauza unui risc de incendiu. Sunt vizate mai multe modele apreciate