Ce se întâmplă cu 20.000 de lei lăsați un an în cont. Cât mai valorează banii după inflație

Să ai 20.000 de lei puși deoparte oferă o anumită siguranță financiară, mai ales dacă banii sunt păstrați pentru cheltuieli neprevăzute. Dacă suma rămâne însă un an întreg într-un cont curent care nu plătește dobândă sau oferă una nesemnificativă, după 12 luni în cont vor apărea tot 20.000 de lei, dar valoarea lor reală va fi mai mică.

Explicația este inflația. Pe măsură ce prețurile cresc, aceeași sumă de bani cumpără mai puține produse și servicii. La această pierdere de putere de cumpărare se poate adăuga un alt cost, mai puțin vizibil: dobânda pe care proprietarul banilor ar fi putut să o obțină dacă îi plasa într-un produs care oferă randament.

Ce se întâmplă cu 20.000 de lei dacă inflația este de 6%

Să luăm un exemplu simplificat în care prețurile cresc, în medie, cu 6% într-un an. Un coș de produse și servicii care astăzi costă 20.000 de lei va ajunge, teoretic, la aproximativ 21.200 de lei peste un an.

Persoana care și-a păstrat cei 20.000 de lei în cont nu a pierdut efectiv 1.200 de lei din sold. Extrasul bancar va arăta în continuare aceeași sumă. Problema este că nu va mai putea cumpăra cu ea ceea ce putea cumpăra cu un an înainte.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Există și o modalitate mai exactă de a privi lucrurile. Raportând cei 20.000 de lei la o creștere a prețurilor de 6%, valoarea lor exprimată în banii de la începutul perioadei este de aproximativ 18.868 de lei. Pierderea reală a puterii de cumpărare este, așadar, de circa 1.132 de lei.

Inflația nu înseamnă că fiecare produs se scumpește cu exact 6%. Unele prețuri pot crește mult mai mult, altele mai puțin, iar unele chiar pot scădea. Indicele prețurilor de consum calculat de INS urmărește evoluția unui coș larg de bunuri și servicii.

Inflația și dobânda pierdută nu sunt același lucru

Mai există însă un calcul. Dacă banii stau într-un cont fără dobândă, proprietarul renunță și la câștigul pe care l-ar fi putut obține plasând suma, de exemplu, într-un depozit bancar.

Vezi și:

Când depunerile de numerar pot ridica semne de întrebare. Ce verifică ANAF în conturile persoanelor fizice

Cât cheltuiesc românii pe mâncare, facturi, alcool și educație. Cum arată bugetul unei gospodării în 2026

Să presupunem, strict pentru exemplificare, că ar fi găsit un depozit cu o dobândă anuală de 5%. Pentru 20.000 de lei, dobânda brută ar fi de 1.000 de lei.

Din dobânda bancară se reține impozitul prevăzut de legislația fiscală, astfel încât suma efectiv încasată ar fi mai mică. Pot exista, de asemenea, condiții diferite de la o bancă la alta, iar retragerea banilor înainte de scadență poate duce la pierderea unei părți sau chiar a întregii dobânzi.

Așadar, cei aproximativ 1.000 de lei reprezintă un câștig brut ratat, nu încă o sumă care a dispărut din cei 20.000 de lei.

Nu trebuie adunate pur și simplu cele două sume

O greșeală ar fi să spunem că persoana „a pierdut” aproximativ 1.132 de lei din inflație plus 1.000 de lei din dobândă și, prin urmare, are o pierdere de peste 2.100 de lei.

Cele două calcule măsoară lucruri diferite. Inflația arată cât a scăzut puterea de cumpărare a banilor, în timp ce dobânda ratată reprezintă costul de oportunitate, adică venitul pe care economiile l-ar fi putut produce.

Mai mult, nici un depozit cu 5% nu ar acoperi integral o inflație de 6%, mai ales după impozit. El ar diminua însă pierderea de putere de cumpărare.

De ce avem totuși nevoie de bani în contul curent

Concluzia nu este că toți banii trebuie mutați imediat din contul curent. Banii necesari pentru facturi, rate și cheltuielile zilnice trebuie să fie ușor accesibili, iar o rezervă pentru urgențe are tocmai rolul de a putea fi folosită rapid.

Problema apare atunci când sume mult mai mari decât necesarul curent rămân luni sau ani într-un cont fără dobândă.

Dacă 20.000 de lei stau un an pe loc, soldul poate rămâne neschimbat. Ceea ce se modifică este ceea ce poți cumpăra cu acei bani. Iar într-o perioadă cu inflație ridicată, diferența poate ajunge la peste o mie de lei într-un singur an chiar și pentru o economie relativ modestă.