Ce înseamnă pentru români reducerea deficitului despre care vorbește Mugur Isărescu. De la taxe și prețuri, până la dobânzi
România poate continua să se apropie de nivelul de trai din statele occidentale, dar numai dacă își ține sub control dezechilibrele economice, avertizează guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Dincolo de limbajul economic, mesajul îl privește direct pe cetățeanul obișnuit: deficitele mari, inflația și pierderea credibilității statului se pot traduce, în timp, prin prețuri mai mari, dobânzi ridicate, presiune asupra taxelor și mai puțini bani disponibili pentru investiții și servicii publice.
De ce îl interesează pe un român deficitul bugetar
Deficitul apare atunci când statul cheltuiește mai mult decât încasează și trebuie să împrumute diferența. Cu cât finanțarea statului devine mai costisitoare, cu atât o parte mai mare din buget poate ajunge să fie folosită pentru plata dobânzilor în locul investițiilor sau altor cheltuieli publice.
În primele șapte luni din 2026, România a înregistrat un deficit de 48,08 miliarde de lei, respectiv 2,34% din PIB, în scădere de la 76,44 miliarde de lei și 3,99% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. Ajustarea bugetară este, așadar, deja în desfășurare. Mugur Isărescu avertizează însă că acest proces trebuie continuat.
„Putem avea un parcurs de creştere economică care să ne asigure continuarea convergenţei spre standardul de viaţă occidental doar dacă avem mare grijă de echilibrele macroeconomice”, a declarat guvernatorul BNR la lansarea volumului „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală”. Evenimentul a avut loc marți, 29 septembrie, la BNR.
Ce înseamnă, concret, „echilibre macroeconomice”
Pentru cetățeanul obișnuit, termenul poate părea abstract. În realitate, în spatele lui se află lucruri foarte concrete: inflația, deficitul bugetar, datoria statului, cursul de schimb și capacitatea economiei de a crește fără să acumuleze dezechilibre tot mai mari.
„Dacă nu vom asigura aceste echilibre, nu vom putea asigura durabilitatea unui parcurs economic solid”, a avertizat Isărescu.
Problemele apar atunci când o economie este stimulată excesiv în perioadele în care deja crește. Statul poate ajunge astfel fără suficient spațiu de manevră atunci când economia încetinește. Guvernatorul a explicat principiul printr-un proverb mult mai ușor de înțeles:
„Vara se face sania şi iarna trăsura”.
Cu alte cuvinte, în perioadele bune statul ar trebui să-și creeze rezerve și să-și reducă vulnerabilitățile, astfel încât să poată interveni când economia intră într-o perioadă dificilă.
Cum pot ajunge dezechilibrele în buzunarul populației
Pentru români, miza principală este stabilitatea. Inflația ridicată erodează puterea de cumpărare: chiar dacă salariul rămâne neschimbat, cu aceeași sumă pot fi cumpărate mai puține produse și servicii.
Dobânzile reprezintă un alt canal. BNR a menținut o politică monetară prudentă în contextul inflației, iar Isărescu declara în august că dobânzile ar putea coborî pe măsură ce inflația scade.
La nivelul statului, pierderea credibilității poate însemna costuri mai mari de finanțare. Ministerul Finanțelor subliniază, în contextul actualei evaluări S&P, că menținerea ratingului de investiții influențează condițiile în care România se împrumută și, implicit, resursele care rămân disponibile pentru dezvoltare în loc să fie cheltuite pe dobânzi.
Isărescu: „Credibilitatea se dobândește greu și se pierde ușor”
Guvernatorul BNR consideră că reducerea deficitului este esențială și din perspectiva încrederii pe care România o inspiră investitorilor și creditorilor.
„Parcursul de consolidare fiscal-bugetară este esenţial pentru credibilitatea României. Credibilitatea se dobândeşte greu şi se pierde uşor”, a declarat Mugur Isărescu.
El a avertizat că politicile economice trebuie să fie „atent calibrate, predictibile şi deci credibile”.
Pentru populație, asta nu înseamnă automat că urmează noi taxe sau reduceri de venituri. Modul concret în care este redus deficitul ține de deciziile Guvernului și Parlamentului. Consolidarea se poate face printr-o combinație de control al cheltuielilor, colectare mai bună, reforme, venituri suplimentare și alte măsuri fiscale.
Mesajul transmis de guvernatorul BNR este, în esență, că România poate continua recuperarea decalajului față de Vest numai dacă această creștere este una pe care economia și bugetul și-o pot permite pe termen lung. Iar pentru românul obișnuit, succesul unui asemenea parcurs se vede mai puțin în indicatorii economici și mai mult în stabilitatea prețurilor, a locurilor de muncă, a veniturilor și a costului creditelor.