BNR anunță o scădere importantă a inflației. De ce asta nu înseamnă că prețurile vor reveni la nivelurile vechi
Inflația ar urma să înregistreze o scădere substanțială în trimestrul al treilea din 2026, după valul puternic de scumpiri provocat inclusiv de energie, TVA și accize. Banca Națională a României avertizează însă că reducerea inflației nu înseamnă automat ieftinirea produselor și serviciilor, iar facturile la energie, alimentele și carburanții rămân principalele surse de incertitudine pentru bugetele populației.
Inflația a coborât la 10,42%
Rata anuală a inflației a scăzut în iunie la 10,42%, de la 10,85% în luna mai, potrivit datelor analizate de Consiliul de administrație al BNR. Reducerea a venit în principal din ieftinirea legumelor și fructelor, pe fondul unei oferte mai mari pe piața locală, precum și din scăderea prețurilor carburanților. Efectul a fost parțial anulat de scumpirea gazelor naturale și a electricității.
Pe ansamblul trimestrului al doilea, situația rămâne însă complicată: inflația a urcat de la 9,87% în martie la 10,42% în iunie.
De ce BNR se așteaptă acum la o scădere puternică
„Rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o corecţie descendentă substanţială în trimestrul III 2026”, arată BNR.
Explicația ține în mare măsură de ceea ce economiștii numesc efect de bază. Creșterile puternice de preț provocate anterior de eliminarea plafonării electricității și de majorarea TVA și a accizelor au intrat deja în baza de comparație.
Să presupunem, simplificat, că un produs costa 100 de lei, iar după un șoc de preț a ajuns la 110 lei. Un an mai târziu, dacă rămâne la 110 lei, inflația anuală aferentă acelui produs ajunge la zero. Produsul nu s-a ieftinit, dar nici nu mai este mai scump decât cu un an înainte.
Acesta este un aspect important pentru populație: scăderea inflației înseamnă în primul rând că prețurile cresc mai încet, nu că se întorc la nivelurile din urmă cu doi sau trei ani.
Când ar putea reveni inflația la niveluri normale
După o evoluție ușor fluctuantă în ultimele luni din 2026, BNR estimează că inflația va începe să scadă gradual. Astfel, potrivit prognozei, rata anuală ar urma să reintre la sfârșitul anului 2027 în intervalul țintei BNR.
Pentru românul obișnuit, procesul este important deoarece o perioadă îndelungată de inflație ridicată erodează puterea de cumpărare. Dacă salariul unei persoane crește cu 5%, dar prețurile cresc cu 10%, venitul este mai mare pe hârtie, însă persoana își poate permite, în termeni reali, mai puține bunuri și servicii.
Desigur, BNR avertizează că prognoza nu este lipsită de riscuri. Unul dintre cele mai importante vine din agricultură, în contextul secetei severe din acest an. Practic, o recoltă mai slabă poate însemna costuri mai mari pentru materia primă și, în cele din urmă, presiuni asupra prețurilor alimentelor.
Un alt risc este energia. Evoluția electricității, dar și prețul petrolului pot influența direct facturile și carburanții și indirect aproape toate produsele. Dacă motorina se scumpește, de exemplu, crește costul transportului alimentelor și mărfurilor, iar o parte din această diferență poate ajunge în prețul de la raft.
Ce ar putea simți românii în propriul buget
O scădere consistentă a inflației ar fi o veste bună, dar efectele nu apar sub forma unor ieftiniri generale peste noapte. Dacă inflația coboară, salariile și pensiile care rămân constante își pierd puterea de cumpărare într-un ritm mai lent. Pentru gospodării, important va fi însă ce se întâmplă concret cu alimentele, energia, carburanții și serviciile, adică acele cheltuieli care ocupă o parte importantă din bugetul lunar.
BNR avertizează totodată că situația internațională, criza energetică, conflictul din Orientul Mijlociu, prețurile materiilor prime și viitoarele măsuri de reducere a deficitului bugetar pot modifica prognoza. Prin urmare, trimestrul al treilea ar putea aduce o scădere vizibilă a ratei inflației, însă revenirea la o situație considerată normală va fi un proces mai lung, care, potrivit actualelor estimări, se va întinde până la finalul lui 2027.