De ce nu este bine să ții sume mari de bani acasă. BNR, avertisment pentru românii care au economiile „la saltea”

Pe fondul dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale și al creșterii riscului de atacuri cibernetice asupra instituțiilor financiare, Banca Națională a României transmite un mesaj important pentru populație: oamenii nu ar trebui să interpreteze aceste avertismente ca pe un motiv pentru a-și retrage economiile din bănci și a le păstra în locuințe. Din contră, instituția atrage atenția că deținerea unor sume mari în afara sistemului bancar vine cu propriile riscuri, precum furtul, pierderea sau distrugerea banilor.

Avertismentul vine după ce Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS) a publicat o analiză privind noile amenințări generate de modelele avansate de inteligență artificială, document la realizarea căruia au contribuit și specialiști ai BNR.

De ce sunt îngrijorați specialiștii

Potrivit CERS, noile modele de inteligență artificială pot face atacurile informatice mai rapide, mai sofisticate și mai greu de combătut, ceea ce poate schimba profilul de risc al întregului sistem financiar european. De asemenea, BNR subliniază însă că avertismentul este unul preventiv și nu înseamnă că urmează un blocaj al sistemului bancar sau că există un incident iminent.

În ultimii ani, banca centrală a intensificat monitorizarea riscurilor cibernetice prin verificarea instituțiilor de credit, analizarea incidentelor raportate și organizarea unor exerciții complexe de simulare a atacurilor informatice. Testele efectuate asupra băncilor sistemice și a infrastructurilor financiare nu au identificat vulnerabilități operaționale majore, iar instituțiile evaluate și-au demonstrat capacitatea de a continua activitatea și de a gestiona eventuale crize.

Vezi și:

Românii plecați în străinătate intră în vizorul ANAF. Vor fi trimise decizii de impunere pentru veniturile din ultimii patru ani

Ce recomandă, de fapt, BNR românilor

Banca Națională spune că numerarul rămâne o componentă importantă a sistemului monetar și poate fi util în situații excepționale, când apar întreruperi temporare ale serviciilor digitale. Totuși, recomandarea nu este ca populația să își retragă economiile din bănci.

„Numerarul și serviciile financiare digitale trebuie privite ca instrumente complementare. Păstrarea unor sume rezonabile în numerar poate sprijini continuitatea plăților esențiale în situații excepționale, însă deținerea unor sume mari în afara sectorului bancar implică riscuri de furt, pierdere sau distrugere, în condițiile în care stabilitatea sistemului bancar românesc este un fapt dovedit”, transmite BNR.

Instituția amintește că depozitele eligibile sunt garantate în limita echivalentului a 100.000 de euro pentru fiecare deponent, la fiecare bancă.

Ce spune acest avertisment despre România

Mesajul BNR arată că sistemul financiar se adaptează unei noi realități, în care atacurile informatice și fraudele bazate pe inteligență artificială devin tot mai sofisticate.

Vezi și:

Unde este mai sigur să-ți ții economiile? Românii au două favorite clare, aşa încearcă să nu piardă bani din cauza inflației

Unde merită să te muți pentru un salariu mai bun. Diferența pe care mulți o descoperă abia după ce își schimbă orașul

În același timp, banca centrală încearcă să transmită un mesaj de echilibru: este util ca oamenii să aibă la îndemână o rezervă rezonabilă de numerar pentru situații neprevăzute, însă nu există motive pentru retrageri masive de bani sau pentru renunțarea la serviciile bancare digitale.

Datele BNR arată că în România circulă numerar în valoare de peste 120 de miliarde de lei, iar rețeaua de bancomate acoperă aproximativ 71% din populația rezidentă cu vârsta peste 15 ani, toate orașele având cel puțin un bancomat.

Cele mai întâlnite fraude în care este folosită inteligența artificială

O parte importantă a avertismentului vizează metodele de înșelăciune care folosesc tehnologia AI pentru a convinge victimele să își transfere singure economiile.

Printre cele mai răspândite se numără mesajele WhatsApp în care escrocii pretind că sunt rude care și-au schimbat numărul de telefon și solicită urgent bani, apelurile false privind investiții în companii cunoscute, precum Hidroelectrica, precum și metodele în care infractorii se prezintă drept reprezentanți ai băncii, ai Poliției sau chiar ai BNR.

Tot mai des este utilizată și clonarea vocilor cu ajutorul inteligenței artificiale. Escrocii reproduc vocea unui copil, nepot sau alt membru al familiei și susțin că acesta a fost implicat într-un accident, a fost jefuit sau are nevoie urgentă de bani. Sub presiunea emoțională și a urgenței, multe victime nu mai verifică autenticitatea apelului și transferă sumele cerute.

Prin acest avertisment, BNR transmite că digitalizarea aduce beneficii importante, dar și riscuri noi, iar cea mai bună protecție rămâne informarea, verificarea atentă a fiecărei solicitări de plată și evitarea deciziilor luate sub presiune.

Câte drone rusești au ajuns deasupra României. MApN a prezentat pentru prima dată bilanțul complet