Cât mai are România până la moneda euro. Mugur Isărescu: „Decizia e luată. Nu avem altă alternativă”

România va adopta moneda euro, însă momentul în care leul va fi înlocuit nu poate fi estimat în prezent, în condițiile în care țara nu îndeplinește criteriile necesare pentru aderarea la zona euro. Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, spune că primul pas important este reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, iar atingerea unei situații fiscale suficient de stabile ar putea necesita „câțiva ani buni”.

Discuția despre adoptarea euro a revenit în prim-plan după ce președintele Nicușor Dan a vorbit despre existența unui „acord de principiu între partide” în această privință. Pentru România, însă, trecerea la moneda unică nu reprezintă doar o decizie politică, ci presupune îndeplinirea unor condiții economice și menținerea lor pe o perioadă suficient de lungă.

România trebuie să coboare deficitul sub 3%

Principala problemă indicată de guvernatorul BNR este deficitul bugetar. România trebuie să ajungă sub pragul de 3% din PIB, iar dezechilibrul fiscal influențează, la rândul său, inflația, deficitul extern și capacitatea țării de a îndeplini celelalte condiții.

„Trebuie mai întâi să ajungem la sub 3% deficitul, pentru că de acolo se trag toate. Și deficitul extern, după mine, unii spun că mai trebuie și la competitivitate. Mai judecăm. Și inflația, o parte din inflație, când ai deficit de 9% nu poți să spui că e ușor să combați inflația numai cu politică monetară”, a explicat Mugur Isărescu.

Guvernatorul atrage atenția și asupra modificărilor fiscale repetate din România, vorbind despre o instabilitate legislativă „remarcabilă”.

Vezi și:

Șoferii care încalcă regulile, filmați din elicopter. Unde au rămas mai mulți români fără permis pentru depășiri

„Trebuie mai multă seriozitate. Probabil câțiva ani buni ne trebuie ca să ajungem cu fiscalitatea unde trebuie, oricum după alegerile din 2028”, a spus acesta.

România ajunsese foarte aproape de pregătirile concrete pentru euro

Actualele discuții nu reprezintă prima tentativă serioasă de pregătire pentru moneda unică. Potrivit lui Isărescu, în urmă cu aproximativ 15 ani pregătirile ajunseseră până la detalii logistice privind introducerea efectivă a bancnotelor și monedelor euro în România.

„Noi, în 2011-2012, în discuții, am ajuns și la detalii precum pe unde să intre mașinile cu numerar în țară”, a declarat guvernatorul.

Ulterior, contextul economic și politic s-a schimbat. Isărescu amintește proiectul susținut de fostul președinte Traian Băsescu și faptul că România reușise să îndeplinească anumite criterii, însă criza Greciei și problemele zonei euro au schimbat situația externă, iar pe plan intern politica fiscală a luat o altă direcție.

„Din 2015 a început cursa ‘care reduce mai mult impozitele și taxele?’. S-a ajuns iar la deficit!”, a explicat șeful BNR.

„Decizia e luată. Dar nu avem niciun criteriu îndeplinit”

Isărescu subliniază că aderarea la zona euro nu este opțională pe termen lung. România și-a asumat acest obiectiv odată cu aderarea la Uniunea Europeană, dar moneda unică poate fi adoptată numai după îndeplinirea condițiilor necesare.

Vezi și:

Datoria externă bate record după record, iar investițiile străine se prăbușesc. Cum ajung românii să simtă problemele în buzunar

Cât mai poate crește euro după recordul de 5,3527 lei. Ce spune BNR despre saltul brusc al cursului

„Nu avem altă alternativă! Așa am semnat, trebuie să trecem la euro când condițiile sunt îndeplinite. Decizia e luată. Dar nu avem niciun criteriu îndeplinit”, a afirmat guvernatorul.

BNR este pregătită, potrivit acestuia, să reactiveze structura organizatorică dedicată pregătirii aderării, însă procesul nu poate fi realizat exclusiv de banca centrală.

„Trecerea la euro nu e facilă, e un proces politic și social, nu putem să o facem singuri”, a explicat Isărescu.

Leul trebuie să treacă și testul stabilității

Un alt pas important este participarea României la mecanismul european al cursurilor de schimb, ERM II. În termeni simpli, înainte de adoptarea euro, leul trebuie să demonstreze că poate rămâne suficient de stabil față de moneda europeană pentru cel puțin doi ani.

„Prioritatea e să facem corecție fiscală, să rezistăm, să o păstrăm. Dacă nu o păstrăm, nici nu putem intra în mecanismul cursurilor de schimb. Trebuie să stai așa, drept, doi ani în mecanism, fără să faci schimbări”, a spus guvernatorul.

În ultimul an, leul a trecut prin două deprecieri semnificative față de euro, urmate de o perioadă de relativă stabilitate. Isărescu susține însă că flexibilitatea mai mare a cursului nu reprezintă în prezent o problemă deosebită de competitivitate.

Mesajul BNR este astfel unul clar: România va adopta euro, însă nu există deocamdată un an în care acest lucru să poată fi garantat. Înainte de a discuta despre momentul în care leul va dispărea din portofele, statul trebuie să reducă deficitul, să stabilizeze politica fiscală, să țină sub control inflația și să demonstreze că poate menține aceste rezultate pe termen lung.

Românii investesc masiv în propria energie. Câți prosumatori sunt în țară, judeţele care produc cel mai mult curent