Cât câștigă un polițist în România în funcție de vechime. Sindicatul Europol critică noua lege a salarizării

Noua lege a salarizării pregătită pentru angajații din cadrul Ministerul Afacerilor Interne a stârnit reacții puternice în rândul sindicatelor din Poliție, după apariția informațiilor privind diferențele dintre veniturile polițiștilor de execuție și cele ale șefilor din sistem. Sindicatul Europol susține că proiectul menține un dezechilibru major între baza sistemului și funcțiile de conducere, în condițiile în care cei mai mulți polițiști ar urma să primească salarii considerate prea mici raportat la responsabilitățile pe care le au zilnic în teren.

Ce salariu ar urma să aibă un polițist debutant

Potrivit datelor prezentate pe site-ul SindicateEuropol.ro, un agent de poliție debutant ar urma să aibă un salariu brut de 5.967 de lei. În practică, suma netă ar ajunge la aproximativ 3.500 – 3.800 de lei.

Reprezentanții Europol spun că este vorba despre polițiștii care intervin primii la incidente, patrulează noaptea, gestionează accidente rutiere și răspund la cazuri de violență domestică.

„Ca într-o piesă absurdă, diferențele dintre salariile de comandă și cele de execuție sfidează orice normă de bun-simț sau echitate socială.

În timp ce «aleșii» sistemului, instalați pe funcții de conducere, pornesc de la peste 20.000 lei brut, peste 80% dintre polițiști se zbat la limita subzistenței, cu salarii de bază ce abia depășesc 6.000 de lei”, a transmis sindicatul într-un articol.

Conform acelorași informații, un agent șef principal de poliție ar urma să aibă un salariu brut de maximum 6.974 de lei, ceea ce ar însemna aproximativ 4.500 de lei net.

Vezi și:

Ce salariu are un procuror DNA în 2026. Cum este format venitul lunar al unui magistrat din cadrul Direcției

Europol: „Cei care țin sistemul în viață sunt prea puțini și prea prost plătiți”

Sindicaliștii spun că polițiștii de execuție reprezintă peste 80% din efectivele Poliției Române și susțin că exact acești angajați sunt cei care asigură efectiv serviciul polițienesc.

„Aceștia sunt oamenii care reprezintă peste 80% din efectivele poliției române. Cei care furnizează efectiv serviciul polițienesc. Cei pe care îi aștepți la intervenție în urma unui apel la 112.

Cei care vin, sau nu mai vin, pentru că sunt prea puțini și prea prost plătiți ca să mai rămână în sistem. La celălalt capăt al tabelului, acolo unde coeficienții cresc frumos și valorile de referință se înmulțesc cu plăcere, trăiește o altă specie, generalii, chestorii, șefii, în general, această pătură inițiată, privilegiată a sistemului”, au transmis reprezentanții Europol.

În același timp, sindicatul a precizat că nu contestă dreptul ofițerilor superiori sau al celor aflați în funcții de conducere la salarii mari, însă critică diferențele foarte mari dintre nivelurile de salarizare.

Ce salarii ar urma să aibă șefii din Poliție

Potrivit informațiilor prezentate de sindicat, un chestor general de poliție ar urma să aibă un salariu de funcție brut cuprins între 19.078 și 20.311 lei.

Vezi și:

Cine sunt angajații de la stat care primesc spor de dronă. Suma impresionantă plătită anual de România

Actele de care ai nevoie pentru schimbarea pașaportului în 2026. Cât te costă tot procesul

De asemenea, pentru funcția de prim-adjunct, salariul brut ar urma să ajungă la 20.815 lei.

„E vorba despre proporții. Despre un sistem construit deliberat să recompenseze vârful piramidei și să mențină baza masivă, esențială, operațională într-o sărăcie funcțională”, susține Sindicatul Europol.

Organizația mai afirmă că noua lege nu rezolvă problemele din sistem, ci doar accentuează diferențele dintre conducere și polițiștii aflați în teren.

„Guvernul jonglează cu coeficienți și tabele, acoperindu-se cu statistici și promisiuni goale, dar uită să pună pe primul loc tocmai acei oameni care țin sistemul în viață. Astfel, noua lege a salarizării nu face decât să adâncească prăpastia dintre șefi și cei mulți, să perpetueze umilința celor care, deși poartă uniforma cu demnitate, sunt tratați ca niște simpli executanți fără drept la o viață decentă”, au mai transmis sindicaliștii.

Date despre pensionările din MAI și pensiile foștilor angajați

Discuțiile despre salarizare vin în contextul dezbaterilor privind pensionările din sistemul MAI și modificările analizate de Guvern în privința vârstei de pensionare.

Datele prezentate arată că șase din zece pensionari ai MAI, adică aproximativ 61%, primesc pensii mai mari de 5.000 de lei.

Totodată, informațiile oficiale indică faptul că foștii angajați ai ministerului au ieșit la pensie, în medie, la vârsta de 50 de ani și trei luni.

Conform datelor solicitate de publicația „Adevărul”, în anul 2024 vârsta medie de pensionare a angajaților MAI a fost de 50 de ani, iar în 2025 aceasta a crescut ușor, la 50 de ani și 3 luni.

În ceea ce privește pensiile, cea mai numeroasă categorie era reprezentată de foștii polițiști care încasau între 5.001 și 7.000 de lei lunar. În luna octombrie 2025, aproximativ 35.423 de beneficiari se aflau în acest interval.

Reacții după propunerile privind pensionarea și cumulul pensiei cu salariul

Angajații MAI au reacționat dur și la planurile privind creșterea pragului de pensionare, dar și la posibilitatea interzicerii muncii la stat după pensionare.

În acest context, Ilie Bolojan declara că situația trebuie corectată în sistemele în care pensionarea are loc la vârste considerate încă active din punct de vedere profesional.

„Consider că pentru toate sistemele în care se permite pensionarea la o vârstă care înseamnă 50-51-52 de ani, atunci când un om este în deplinătatea facultăților fizice și intelectuale, acolo unde pensia este cât ultimul salariu, trebuie corectate lucrurile (…)”, a declarat Ilie Bolojan.

Sindicatele din Poliție au atras atenția că vârsta de pensionare fusese deja modificată prin legea adoptată în 2023, urmând să crească gradual până la 65 de ani în anul 2035.

În paralel, Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual din România a criticat proiectul prin care pensionarii militari care continuă să lucreze la stat ar putea pierde până la 85% din pensie.

Sindicaliștii susțin că o astfel de măsură ar fi inechitabilă și neconstituțională, deoarece ar încălca dreptul la muncă și ar afecta persoane care beneficiază deja de un drept câștigat.

Cât de des se tunde gazonul vara? Specialiștii spun că mulți proprietari greșesc