„Big Brother” pe DN1. Unde au fost montate primele echipamente, cum funcționează și cu ce diferă de radarele obișnuite

Pe DN1 București-Ploiești începe să fie construit un sistem mai amplu de monitorizare a traficului, primele echipamente fixe fiind deja instalate în mai multe localități. Dispozitivele existente acum nu trimit însă viteza către Poliție pentru amendarea automată a șoferilor.

Unde au fost montate primele echipamente pe DN1

CNAIR a început instalarea echipamentelor pe unul dintre cele mai circulate drumuri ale României, DN1 fiind cunoscut atât pentru valorile ridicate de trafic, cât și pentru numeroasele localități pe care șoferii le traversează între București și Ploiești.

Primele dispozitive au fost amplasate la intrarea în Balotești, Snagov, Tâncăbești, Potigrafu și Puchenii Mari, iar sistemul urmează să fie extins și în Otopeni, Ciolpani și Bărcănești.

Apariția lor poate crea impresia că orice depășire a vitezei este deja înregistrată și trimisă automat Poliției, însă echipamentele instalate în această etapă au în principal rol de monitorizare și prevenție, astfel că viteza înregistrată nu este transmisă în prezent Poliției pentru sancționarea conducătorilor auto.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Cum va funcționa sistemul „Big Brother”

Schimbarea importantă va apărea odată cu instalarea și integrarea radarelor fixe propriu-zise, deoarece sistemul este conceput să poată determina nu numai viteza unui automobil într-un anumit punct, așa cum se întâmplă în cazul unui radar clasic, ci și viteza medie cu care acesta a parcurs un anumit sector.

Diferența este importantă. Un radar obișnuit măsoară viteza într-un anumit loc. Dacă limita este de 50 km/h, iar automobilul trece prin dreptul aparatului cu 80 km/h, radarul constată viteza din acel moment.

În cazul măsurării vitezei medii, principiul este diferit: sistemul stabilește momentul în care automobilul trece prin primul punct de control și momentul în care ajunge la următorul, iar cunoscând distanța dintre cele două puncte poate determina viteza medie cu care a fost parcurs traseul.

Nu mai este suficient să frânezi în dreptul radarului

Acesta este și motivul pentru care sistemele de măsurare a vitezei medii schimbă comportamentul șoferilor mai mult decât un radar amplasat într-un singur punct.

Să presupunem, simplificat, că două camere se află la o distanță de 10 kilometri și pe întregul sector limita aplicabilă este de 100 km/h. La această viteză, distanța ar fi parcursă în aproximativ șase minute. Dacă un automobil apare la al doilea punct după numai patru minute, timpul de deplasare arată că viteza medie a fost mult mai mare decât limita respectivă.

Într-un asemenea sistem, șoferul nu mai rezolvă problema dacă încetinește doar cu câteva sute de metri înaintea camerei și accelerează imediat după ce a trecut de ea, deoarece contează timpul necesar pentru parcurgerea întregului sector monitorizat.

Cu ce diferă de radarele mobile ale Poliției

Echipamentele de pe DN1 nu trebuie confundate nici cu radarele mobile din sistemul e-SIGUR, pe care șoferii au început să le întâlnească pe numeroase drumuri din România.

Radarele e-SIGUR pot fi amplasate pe trepiede și mutate în diferite puncte, în funcție de zonele în care Poliția consideră necesară supravegherea traficului. Acestea înregistrează abaterile, iar imaginile sunt analizate ulterior, ceea ce permite sancționarea conducătorului auto fără ca acesta să fie neapărat oprit în momentul constatării faptei.

Sistemul pregătit pe DN1 are avantajul unei infrastructuri fixe, care poate supraveghea permanent aceleași sectoare și care, după integrarea completă, va putea permite inclusiv determinarea vitezei medii.

Camerele montate acum nu dau automat amenzi

Pentru șoferi, aceasta este distincția esențială în momentul de față: apariția unei camere sau a unui echipament fix pe DN1 nu înseamnă automat că dispozitivul funcționează deja ca un radar care generează sancțiuni. Echipamentele instalate acum au în principal rol preventiv și de monitorizare, iar viteza înregistrată de acestea nu este transmisă Poliției pentru amendarea șoferilor.

Situația se va schimba pe măsură ce vor fi instalate radarele fixe propriu-zise și acestea vor fi conectate la sistemul de monitorizare. În acel moment, tehnologia va permite o supraveghere mult mai amplă decât cea realizată de un singur radar mobil, inclusiv prin urmărirea timpului în care o mașină parcurge un sector.

DN1 devine astfel unul dintre primele exemple ale modului în care supravegherea rutieră din România se poate transforma: de la radarul întâlnit într-un singur punct, în fața căruia șoferul poate încetini temporar, la un sistem capabil să urmărească respectarea vitezei pe distanțe mai mari.