Bătrânii României nu își permit să se oprească din muncă. Procentul pensionarilor nevoiţi să lucreze este aproape dublu față de media UE

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană într-un clasament care scoate la iveală presiunea financiară resimțită de numeroși vârstnici: dintre pensionarii români care continuă să lucreze, 54,3% spun că fac acest lucru din motive financiare. Procentul este aproape dublu față de media europeană de 28,6% și arată că, pentru mulți oameni ajunși la vârsta pensionării, continuarea activității nu este neapărat o alegere, ci o soluție pentru plata cheltuielilor curente.

România, peste toate statele UE

Cu o pondere de 54,3%, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în privința pensionarilor activi care invocă dificultățile financiare drept motiv pentru care continuă să muncească, potrivit datelor citate de agenția Novinite.

Este importantă însă o precizare: procentul nu înseamnă că 54,3% din totalul pensionarilor români au un loc de muncă, ci că, dintre pensionarii care rămân activi profesional, această pondere indică motivele financiare pentru continuarea muncii.

Imediat după România se află Bulgaria, cu 53,6%, urmată de Croația, unde procentul ajunge la 48,2%, și Letonia, cu 47,9%. Alte state în care motivele financiare au o pondere ridicată sunt Portugalia, cu 39%, Ungaria, cu 38,1%, Franța, cu 37,7%, și Germania, cu 35,8%.

Vezi și:

Vremea se schimbă din nou. Meteorologii anunță când revine următorul val de caniculă

Pensia nu acoperă toate cheltuielile

Pentru un pensionar român, calculele pot deveni rapid dificile. De exemplu, o persoană care locuiește singură și trebuie să plătească întreținerea, energia, medicamentele, alimentele și eventual chiria poate descoperi că venitul lunar din pensie nu îi permite să acopere toate costurile fără economii sau ajutor din partea familiei.

Într-o asemenea situație, un loc de muncă part-time, câteva ore de activitate pe zi sau continuarea profesiei după pensionare pot aduce venitul suplimentar necesar. Pentru un pensionar care primește, de exemplu, o pensie modestă și are lunar cheltuieli importante cu medicamentele și utilitățile, câteva sute sau câteva mii de lei obținute din muncă pot face diferența dintre un buget echilibrat și acumularea datoriilor.

Situația este cu atât mai dificilă pentru persoanele care nu dețin o locuință, îi ajută financiar pe alți membri ai familiei sau au cheltuieli medicale constante.

Vezi și:

Moștenirea banilor din Pilonul II, explicată pas cu pas. Ce spune legea în 2026

Românii ar putea economisi pentru pensie fără să plătească impozit. Cum funcţionează exact sistemul, legea a trecut de Senat

În alte țări, pensionarii continuă din plăcere

Contrastul cu statele mai bogate ale Uniunii Europene este puternic. La nivelul UE, 12,9% dintre persoane rămân angajate în primele șase luni de la pensionare, însă motivele sunt foarte diferite.

Datele arată că 36,3% dintre cei care continuă să lucreze o fac pentru că le place activitatea, pentru că vor să rămână implicați social sau pentru că nu doresc să rupă brusc legătura cu viața profesională. Doar 28,6% indică motivele financiare.

Astfel, un pensionar dintr-un stat cu venituri ridicate poate continua să lucreze două sau trei zile pe săptămână pentru că îi place profesia, dorește să își vadă colegii sau vrea să rămână activ. În România și în alte țări din estul Europei, munca după pensionare este mult mai des legată de necesitatea completării veniturilor.

România și Bulgaria, imaginea unei probleme regionale

Rezultatele conturează o tendință mai amplă în Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, unde veniturile din pensii sunt adesea mai mici în raport cu nevoile gospodăriilor, iar economiile acumulate de-a lungul vieții sunt mai reduse decât în statele bogate din vestul continentului.

Inflația a accentuat această problemă. Pensionarii sunt printre cei mai vulnerabili atunci când cresc prețurile alimentelor, facturile și costurile serviciilor, deoarece trăiesc în principal din venituri fixe. Chiar dacă pensiile sunt majorate, scumpirile pot eroda rapid puterea de cumpărare.

În cazul Bulgariei, analiștii indică pensiile medii relativ reduse, efectele inflației, diferențele structurale de venit față de Europa de Vest și nivelul mai mic al economiilor personale acumulate. O mare parte dintre aceste explicații sunt relevante și pentru situația României.

După zeci de ani de muncă, serviciul rămâne o necesitate

Cifrele arată o diferență esențială între două realități europene. Într-o parte a Uniunii Europene, continuarea activității după pensionare poate fi o alegere personală, făcută pentru satisfacție profesională, socializare sau dorința de a rămâne activ. În România, pentru o mare parte dintre pensionarii care încă muncesc, motivul principal este mult mai simplu: au nevoie de bani.

Faptul că 54,3% dintre pensionarii activi români indică rațiuni financiare transformă România în liderul unui clasament care vorbește despre presiunea costului vieții și despre dificultatea de a trăi exclusiv din pensie. Pentru mulți vârstnici, momentul pensionării nu înseamnă, așadar, sfârșitul vieții profesionale, ci începutul unei perioade în care munca rămâne necesară pentru menținerea unui nivel minim de siguranță financiară.

AI-ul scrie software în câteva minute, dar securitatea rămâne în urmă. Avertismentul experților asupra unei noi probleme