Cât timp apucă românii să trăiască după pensionare. România, sub media Uniunii Europene
Românii se numără printre europenii cu cei mai puțini ani estimați de viață după atingerea vârstei de pensionare. Diferența față de media Uniunii Europene este de câțiva ani atât în cazul bărbaților, cât și al femeilor, arată o analiză publicată de Euronews Business, pe baza datelor Eurostat și OECD aferente anului 2024.
În România, un bărbat ajuns la vârsta pensionării are o speranță de viață de încă aproximativ 15,1 ani, în timp ce în cazul femeilor perioada ajunge la 19,1 ani. La nivelul Uniunii Europene, mediile sunt considerabil mai mari: 18,4 ani pentru bărbați și 21,8 ani pentru femei.
Bărbații români, printre europenii cu cei mai puțini ani după pensionare
Diferența este mai pronunțată în cazul bărbaților. Cei din România au o perioadă estimată după vârsta de pensionare cu aproximativ 3,3 ani mai scurtă decât media UE.
Doar câteva state înregistrează valori mai mici. Bulgaria și Ungaria se află la 14,7 ani, iar Letonia la 14,9 ani. România, cu 15,1 ani, se situează astfel în partea de jos a clasamentului european.
La polul opus se află Luxemburg. Bărbații de aici au o speranță de viață de aproximativ 22 de ani după vârsta de pensionare, cea mai ridicată valoare dintre statele Uniunii Europene. Grecia ajunge la 21 de ani, iar Franța și Slovenia la câte 20,7 ani.
Diferențele sunt influențate atât de speranța de viață, cât și de vârsta legală de pensionare din fiecare țară.
Femeile din România au o perioadă mai lungă după pensionare
În cazul femeilor din România, speranța de viață după atingerea vârstei de pensionare este estimată la 19,1 ani. Este cu aproximativ 2,7 ani sub media Uniunii Europene, de 21,8 ani.
Femeile din România au, totuși, o perioadă estimată după pensionare cu aproximativ patru ani mai mare decât bărbații români. Diferența medie dintre femei și bărbați la nivelul UE este de 3,4 ani.
Și în această categorie România se află în partea inferioară a clasamentului. Ungaria înregistrează 18,6 ani, iar Bulgaria 18,8 ani. În Luxemburg, în schimb, perioada depășește 25 de ani.
România are una dintre cele mai reduse speranțe de viață din UE
Datele privind perioada de după pensionare trebuie privite și în contextul speranței generale de viață. Potrivit Eurostat, în 2024 speranța de viață la naștere în România era de 76,5 ani, una dintre cele mai scăzute valori din Uniunea Europeană. Media UE era de 81,5 ani. Doar Bulgaria, cu 75,8 ani, avea o valoare mai mică.
România a făcut însă progrese importante pe termen lung. Între 2004 și 2024, speranța de viață a crescut cu 5,1 ani, una dintre cele mai mari creșteri înregistrate în UE.
Diferența dintre femei și bărbați rămâne mare. Un raport european privind sănătatea în România arată că, în 2024, speranța de viață la naștere era de 80,4 ani pentru femei și 72,8 ani pentru bărbați. Diferența de 7,6 ani depășește decalajul mediu de 5,2 ani înregistrat în UE.
Ce înseamnă, de fapt, „anii trăiți după pensionare”
Indicatorul nu trebuie interpretat ca numărul exact de ani în care o persoană va încasa pensie.
Calculul folosește vârsta de pensionare și speranța de viață rămasă la acea vârstă. Situația individuală poate fi diferită: unele persoane ies la pensie anticipat, altele continuă să lucreze după împlinirea vârstei standard, iar pentru obținerea pensiei trebuie îndeplinite și condițiile privind perioada de contribuție.
Analiza arată, de exemplu, că în 2024 vârsta de pensionare utilizată la nivelul UE era, în medie, de 64,7 ani pentru bărbați și 64 de ani pentru femei. Diferențele dintre sistemele naționale sunt însă considerabile.
Vârsta de pensionare a femeilor din România va crește treptat
Subiectul este important și în contextul modificărilor sistemului românesc de pensii. OECD arată în raportul economic pentru România din 2026 că vârsta standard de pensionare a femeilor va crește treptat până la 65 de ani în 2035, când va ajunge la nivelul prevăzut pentru bărbați.
Din 2035, legislația prevede și legarea vârstei de pensionare de evoluția speranței de viață. OECD estimează că, pe baza proiecțiilor actuale, pentru o persoană care a intrat pe piața muncii în 2022 la vârsta de 22 de ani, acest mecanism ar putea conduce în viitor la o vârstă de pensionare de 67 de ani. Este însă o proiecție pe termen lung, nu vârsta standard aplicabilă acum tuturor românilor.
Datele europene arată astfel un contrast important: în timp ce discuțiile despre sustenabilitatea sistemelor de pensii și creșterea vârstelor de pensionare se intensifică în Europa, România continuă să aibă o speranță de viață semnificativ mai redusă decât media Uniunii Europene.