Pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei, efect direct al eliminării excepției de la plata CASS. Deficitul s-a prăbușit de 58 de ori

Intrarea în vigoare a Legii 141 din 2025 a adus schimbări majore în finanțarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate, corectând inechități istorice și transformând modul în care contribuie pensionarii și alte categorii de persoane la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Printre cele mai vizibile efecte se numără încasările record de la pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 de lei, precum și reducerea dramatică a deficitului Fondului Sănătății.

Câți bani s-au strâns la buget în perioada august-decembrie 2025

Potrivit analizei Economica.net asupra execuției FNUASS, în perioada august – decembrie 2025, peste 1,86 miliarde de lei au fost colectați la Fond de la pensionarii cărora li se reține CASS pentru partea de pensie ce depășește pragul de 3.000 de lei și de la persoanele care s-au asigurat opțional la sănătate. Din această sumă, aproximativ 1,83 miliarde de lei provin din contribuțiile pensionarilor, iar aproape 31,7 milioane de lei sunt veniturile persoanelor fizice care anterior erau coasigurate sau nu aveau venituri, dar care, odată cu eliminarea excepțiilor, plătesc acum CASS în momentul depunerii declarației unice la Fisc.

FNUASS, gestionat de CNAS, se alimentează în principal din contribuțiile de asigurări sociale de sănătate (CASS), care includ nu doar sumele reținute din salariile angajaților, ci și contribuțiile plătite de pensionarii cu pensii mari, de persoanele cu venituri extrasalariale și de cei care se asigură opțional. Fondul mai primește sume din taxa clawback aplicată medicamentelor și din subvențiile acordate de stat. Banii strânși sunt folosiți pentru plata serviciilor medicale, medicamentelor și dispozitivelor medicale, precum și pentru majorările salariale ale personalului medical și auxiliar.

Legea 141/2025 a avut un efect imediat asupra echilibrului FNUASS. Înainte de intrarea sa în vigoare, deficitul Fondului era semnificativ, fiind acoperit parțial sau total prin subvenții de stat. În 2025, datorită creșterii contribuțiilor, deficitul a scăzut de 58 de ori, semn că măsura de eliminare a excepțiilor de la plata CASS a funcționat. Ponderea veniturilor din contribuții în totalul FNUASS a fost de 82,38%, în timp ce subvențiile de stat au urcat la 10,35%, iar taxa clawback a rămas constantă la 7,1%.

Vezi și:

Alertă meteo de furtuni în București și alte 12 județe până la ora 23:00. Sunt așteptate vijelii, grindină și ploi torențiale

Alte măsuri care au dus la creștere

Veniturile totale ale FNUASS în 2025 au atins 84,3 miliarde de lei, cu aproape 17% mai mult decât în 2024. Cheltuielile Fondului au fost aproape egale, de 84,4 miliarde de lei, în creștere cu 15% față de anul precedent. Cele mai mari majorări s-au înregistrat la produse farmaceutice și materiale sanitare (+22%), la serviciile medicale în spitale (+8%), la ambulator (+6%) și la asigurări și asistență socială (+60%).

Creșterea veniturilor din CASS se datorează și altor măsuri legislative: majorarea salariului minim brut la 4.050 lei din 2025, includerea tichetelor de masă în baza de calcul al CASS și aplicarea contribuției asupra unor indemnizații de concedii medicale. De asemenea, anumite categorii care anterior erau exceptate, cum sunt angajații din construcții, agricultură și industria alimentară, au început să plătească CASS începând cu 2023–2024.

Prin Legea 141 din 2025, sistemul asigurărilor sociale de sănătate a devenit mai echitabil: toți cei care au venituri suficiente contribuie, iar Fondul Sănătății beneficiază de resurse stabile. Astfel, pensionarii cu pensii mari au un rol direct în echilibrarea finanțelor sistemului, iar deficitul istoric al FNUASS, cauzat de lipsa contribuabililor și de excepțiile vechi, a fost redus semnificativ, asigurând sustenabilitatea serviciilor medicale pentru întreaga populație.

Companiile românești care puteau concura cu Digi pentru cele 196 de milioane de euro din SAFE. Cine putea primi contractul cu SRI