600 de aplicații pentru 35 de locuri: de ce primul job în IT nu mai seamănă deloc cu cel de acum cinci ani

Intrarea în industria IT nu mai este traseul relativ previzibil de acum câțiva ani, când câteva cursuri, un portofoliu personal și ambiția de a învăța puteau deschide ușa către primul job. Piața s-a maturizat, proiectele au devenit mai complexe, iar companiile au redus semnificativ numărul pozițiilor dedicate celor fără experiență. În același timp, inteligența artificială a schimbat nu doar modul în care se scrie cod, ci și nivelul de pregătire cerut unui junior.

Interesul tinerilor pentru tehnologie nu a dispărut însă. Dimpotrivă, cifrele arată o presiune mare la intrarea în domeniu. La finalul lui 2025, Cognizant România a lansat un program de formare de trei luni destinat studenților și absolvenților fără experiență. Pentru 35 de locuri disponibile au existat aproximativ 600 de aplicații, un raport care spune multe despre competiția pentru primul pas real într-o carieră tehnică, potrivit unui comunicat de presă.

Juniorul din 2026 trebuie să știe mai mult decât să scrie cod

În urmă cu cinci ani, un absolvent putea începe într-un rol foarte clar delimitat, apoi să își construiască treptat competențele: puțin frontend, puțin backend, testare sau QA, în funcție de echipa în care ajungea. Astăzi, companiile caută oameni care înțeleg mai repede imaginea de ansamblu, inclusiv felul în care software-ul este construit, testat, livrat și întreținut în sisteme mari.

Mihai Constandiș, Country Manager Cognizant România, explică faptul că juniorul căutat astăzi trebuie să poată naviga dincolo de o singură specializare tehnică. Logica, matematica, gândirea inginerească, înțelegerea algoritmilor, a datelor și a infrastructurii cloud rămân esențiale. În plus, tinerii trebuie să învețe să valideze rezultatele oferite de instrumentele AI și să își asume responsabilitatea pentru ceea ce livrează.

Vezi și:

VIDEO Imagini dramatice din timpul celor două cutremure devastatoare din Venezuela. Clădiri prăbușite și panică pe străzile din Caracas

AI nu mai este o abilitate „în plus”, ci devine o parte firească din fluxul de lucru. Avantajul generației actuale este că a ajuns la facultate și în piața muncii într-un moment în care aceste instrumente există deja. Tinerii sunt, în multe situații, mai deschiși să le folosească natural, fără să simtă că trebuie să își schimbe complet obiceiurile profesionale. Totuși, AI poate accelera munca, nu poate înlocui înțelegerea conceptelor de bază.

Companiile care investesc din nou în formarea juniorilor

Programul Cognizant nu este un internship în sensul clasic, în care participanții asistă la activități și primesc o experiență limitată în timp. Este un model de pre-employment, construit ca o perioadă de pregătire profesională cu mentori tehnici, activități în echipe și un obiectiv clar: integrarea ulterioară în proiecte reale.

Inițiativa fusese pusă pe pauză în 2022, într-un moment în care piața s-a orientat puternic către specialiști mid-senior și senior. Reluarea programului la finalul lui 2025 transmite un semnal important: după câțiva ani în care companiile au preferat să caute oameni deja pregătiți, devine tot mai clar că industria nu poate funcționa sustenabil fără investiții în noile generații.

Vezi și:

Actrița Cate Blanchett vrea să oprească furtul feței și vocii tale de către AI: instrument gratuit lansat la Bruxelles

AI-ul îți poate alege vacanța, dar nu îți poate garanta că va fi una reușită. INTERVIU despre viitorul travelului în era inteligenței artificiale

Prima serie a inclus 25 de participanți din Timișoara, Cluj-Napoca și Iași, iar aceștia au fost deja integrați în proiecte. Noua promoție include tineri din București, Timișoara, Cluj-Napoca și Iași. Pentru ei, valoarea programului nu ține doar de accesul la tehnologii moderne, ci și de contactul cu ritmul real dintr-o echipă de produs.

De la teorie la proiecte reale, cu greșeli care nu devin eșecuri

Diana Cîrjaliu, studentă în anul al treilea la Politehnica din Timișoara, spune că principalul obiectiv al unui tânăr aflat la început este trecerea de la teorie la practică. Nu este suficient să poți scrie cod pentru un proiect universitar. Ai nevoie să înțelegi cum comunici cu o echipă, cum primești feedback, cum documentezi o soluție și cum respecți standardele de calitate dintr-un produs care ajunge la utilizatori.

Pentru Alexandru Mihu, cu pregătire în calculatoare și securitate cibernetică, unul dintre cele mai importante lucruri a fost existența unui mediu structurat, în care greșelile pot deveni lecții, nu blocaje definitive. Accentul pus pe înțelegerea conceptuală înainte de implementare, calitatea codului și mentoratul oferit de profesioniști pot face diferența între un junior care doar execută cerințe și unul care începe să gândească precum un inginer.

Vlad-Andrei Mocan, absolvent al Politehnicii din Timișoara, vorbește despre Clean Code, metodologia Agile și lucrul cu tehnologii precum Python și React ca despre fundația unei integrări rapide în proiecte. Lorena Rogoz, absolventă de informatică aplicată la Cluj-Napoca, pune accent pe mentorat constant, feedback constructiv și înțelegerea bunelor practici.

Primul job în IT a devenit mai greu de obținut, dar nu imposibil. Piața nu mai recompensează simpla promisiune că un tânăr „va învăța repede”, ci caută dovezi de disciplină, adaptabilitate și curiozitate. Pentru generația care a crescut cu AI, provocarea nu este să folosească instrumentele noi, ci să demonstreze că le poate folosi responsabil, într-un context real de business.

Șoc pe piața telecom din România: Digi a răsturnat clasamentul și a devenit rețeaua mobilă cu cei mai mulți utilizatori