40 de grade și nopți tropicale. De ce România este mai puțin pregătită decât Franța pentru canicula extremă

După ce a stabilit recorduri istorice în Franța și Spania și a provocat sute de decese, valul de căldură care a afectat vestul Europei se deplasează acum spre est, iar România se pregătește pentru cele mai ridicate temperaturi de până acum din această vară. Specialiștii avertizează că orașe precum București, Budapesta și Praga sunt mult mai vulnerabile decât Parisul în fața temperaturilor extreme, din cauza tipului de clădiri, a lipsei sistemelor de răcire și a nopților tropicale care nu mai permit organismului să se refacă.

România intră în zona celor mai ridicate temperaturi

După zile în care Franța a depășit 44 de grade Celsius, iar Spania a înregistrat temperaturi de până la 44°C în Andaluzia, masa de aer fierbinte de origine nord-africană se îndreaptă spre Europa Centrală și de Est.

Administrația Națională de Meteorologie anunță că și România va fi afectată de un val de căldură în extindere și intensificare. În vestul, nord-vestul și centrul țării sunt prognozate maxime de 36-37 de grade vineri, 37-38 de grade sâmbătă și până la 39 de grade duminică. Vârful episodului canicular este așteptat luni și marți, când în mare parte din țară temperaturile vor depăși 35 de grade, iar în vest și nord-vest se vor atinge chiar 39-40 de grade.

În același timp vor apărea și nopțile tropicale, cu temperaturi minime care nu vor coborî sub 20 de grade în multe zone de câmpie și podiș.

Vezi și:

Cât costă o plimbare cu catamaranul în largul Mării Negre, la Eforie, în 2026. Copiii au acces gratuit

De ce Bucureștiul este mai vulnerabil decât Parisul

Experții citați de Euronews spun că marile orașe din Europa Centrală și de Est sunt mai puțin pregătite pentru astfel de episoade extreme decât multe orașe din vestul continentului.

Ioanna Vergini, fondatoarea platformei WFY24, explică faptul că una dintre cele mai mari probleme o reprezintă blocurile construite în perioada comunistă.

„Clădirile din zidărie interbelică și blocurile din panouri de beton din epoca comunistă au o masă termică foarte mare, dar nu au fost niciodată proiectate să elimine căldura vara. Cu puțină umbră, ventilație limitată și fără răcire, absorb căldura pe parcursul zilei și o eliberează în interior până noaptea târziu. Apartamentele de la ultimul etaj sunt cele mai afectate”, explică specialistul.

În București, unde o mare parte din populație locuiește în astfel de blocuri, efectul este amplificat de suprafețele întinse de beton și asfalt, care absorb energia solară și continuă să radieze căldură mult timp după apus.

Vezi și:

Europa fierbe, la propriu: valul de căldură, cu până la 4 grade mai brutal din cauza încălzirii globale

Domul de căldură ajunge în România. Unde va fi cel mai cald în următoarele zile, au fost emise coduri de caniculă

Parisul s-a adaptat, Europa de Est încă recuperează

În ultimii ani, autoritățile franceze au investit masiv în reducerea efectului de „insulă de căldură urbană”. Numai în Paris au fost plantați peste 100.000 de arbori începând din 2020, iar multe suprafețe betonate au fost transformate în spații verzi pentru a reduce temperatura din oraș.

Spania, obișnuită cu verile foarte fierbinți, a dezvoltat o rețea extinsă de adăposturi climatice, unde populația vulnerabilă se poate răcori și hidrata în timpul episoadelor extreme. Totodată, au fost adaptate regulile privind munca în aer liber, iar programul tradițional de siestă reduce expunerea în cele mai fierbinți ore ale zilei. În schimb, multe orașe din Europa Centrală și de Est nu dispun încă de astfel de măsuri.

Nopțile tropicale sunt cel mai mare pericol

Specialiștii spun că adevărata problemă nu este doar temperatura ridicată din timpul zilei, ci faptul că organismul nu mai reușește să se refacă în timpul nopții.

„Pentru majoritatea gospodăriilor din Europa Centrală, singura alinare este deschiderea ferestrei noaptea – exact lucrul pe care acest val de căldură îl face imposibil”, explică Ioanna Vergini.

Ea atrage atenția că efectele sunt mult mai grave decât par la prima vedere.

„Nopțile calde sunt un factor independent de deces în valurile de căldură europene, la fel de important ca vârful de temperatură din timpul zilei. Cercetările recente indică tocmai aceste evenimente compuse, zi și noapte, drept cele mai periculoase”, avertizează specialistul.

Canicula pune presiune pe spitale, școli și transport

În vestul Europei, efectele sunt deja vizibile. În Spania, estimările arată că peste 200 de persoane au murit din cauza caniculei în doar câteva zile. În Franța a fost activat cel mai ridicat nivel al planului sanitar Orsan, iar un al treilea reactor al centralei nucleare Nogent-sur-Seine a fost oprit din cauza temperaturilor extreme.

În Marea Britanie, sute de școli au fost închise deoarece clădirile au devenit imposibil de utilizat, iar în Franța mii de locuințe au rămas fără energie electrică după incidente provocate de căldură. Ioanna Vergini avertizează că aceleași probleme ar putea apărea și în Europa Centrală.

„Construcțiile și munca agricolă în câmpiile dunărene, precum și rețeaua feroviară, sunt punctele operaționale obișnuite de presiune. Căldura aduce restricții de viteză și riscul deformării șinelor pe măsură ce temperaturile cresc, iar mai mulți operatori feroviari din Europa Centrală au anunțat deja măsuri de precauție în această perioadă.”

Imaginile surprinse din spațiu de satelitul european Copernicus Sentinel-3 confirmă amploarea fenomenului. Acestea arată că suprafața asfaltului, a betonului și a clădirilor se încălzește mult peste temperatura aerului, transformând marile orașe în adevărate „insule de căldură”, unde efectele caniculei sunt resimțite mult mai intens decât în zonele rurale.

Cât câștigă pe lună un antrenor de fitness, în 2026. Sumele, dezvăluite chiar de românii care lucrează în domeniu