3 din 4 români spun că digitalizarea este un lucru bun, dar majoritatea critică ritmul în care se mișcă statul

Românii continuă să privească favorabil transformarea digitală, însă răbdarea față de modul în care autoritățile implementează aceste schimbări pare să se epuizeze. Cel mai nou studiu realizat de AtlasIntel pentru Edge Institute arată că trei sferturi dintre respondenți consideră digitalizarea benefică, în timp ce peste 80% sunt de părere că instituțiile publice avansează mult prea încet în această direcție.

Datele au fost colectate în perioada 17-21 iunie 2026, pe un eșantion de 2.002 persoane, și reprezintă al treilea val al cercetării începute la finalul anului trecut. Comparativ cu edițiile anterioare, concluziile arată că încrederea românilor în avantajele digitalizării rămâne ridicată, însă crește presiunea asupra statului pentru rezultate concrete.

Românii vor servicii publice online și mai puține drumuri la ghișeu

Potrivit studiului, 75,4% dintre participanți spun că digitalizarea are un impact pozitiv sau foarte pozitiv asupra societății. Nivelul de susținere rămâne apropiat de cel înregistrat în primăvara acestui an, ceea ce indică faptul că românii continuă să creadă în beneficiile tehnologiei.

În același timp, 81,6% dintre respondenți apreciază că procesul de digitalizare al administrației publice avansează prea lent. Deși percepția asupra nivelului de digitalizare s-a îmbunătățit ușor față de finalul lui 2025, doar o mică parte dintre români consideră că instituțiile statului sunt suficient de digitalizate în prezent.

Studiul evidențiază și o preferință tot mai clară pentru serviciile publice disponibile online. Aproape opt din zece respondenți susțin eliminarea obligativității prezentării la ghișeu atunci când procedurile pot fi rezolvate digital.

Acest lucru se reflectă și în alegerile concrete ale cetățenilor. Pentru programările la spitalele de stat, 88% preferă varianta online, iar peste 80% ar opta pentru internet atunci când trebuie să obțină documente de la primărie sau să plătească taxe și impozite.

Singurul domeniu în care experiența tradițională rămâne preferată este achiziția bunurilor de folosință îndelungată, unde majoritatea românilor spun că vor în continuare să vadă produsul înainte de cumpărare.

Vezi și:

Competențe reale în 2026: ce înseamnă să fii „AI-literate” fără să fii programator

Cum redefinim expertiza în securitate cibernetică într-o eră dominată de AI

Siguranța datelor și lipsa competențelor digitale rămân marile provocări

Dacă în urmă cu câteva luni principalele îngrijorări vizau efectele digitalizării asupra locurilor de muncă, acum atenția s-a mutat asupra protecției informațiilor personale.

Peste jumătate dintre respondenți consideră că accesul neautorizat la datele personale reprezintă cel mai important risc asociat extinderii serviciilor digitale. Chiar dacă procentul este ușor mai mic decât în primăvară, această preocupare rămâne pe primul loc în clasamentul temerilor legate de digitalizare.

Raportul scoate în evidență și un alt obstacol major: nivelul redus al competențelor digitale. Datele Comisiei Europene arată că doar aproximativ o treime dintre români dețin competențe digitale de bază, însă percepția oamenilor asupra propriilor abilități s-a îmbunătățit în ultimul an.

Numărul celor care spun că au cunoștințe digitale scăzute este în diminuare, în timp ce tot mai mulți se încadrează în categoria competențelor medii sau ridicate.

Cu toate acestea, diferențele dintre generații și dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative. Aproape toți tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani folosesc servicii publice digitale, în timp ce în rândul persoanelor trecute de 70 de ani ponderea este de aproximativ 48%. De asemenea, utilizarea acestor servicii este considerabil mai mare în orașe decât în mediul rural.

Suspiciuni de fraudă la Bacalaureat 2026. Percheziții în 47 de locații din cinci județe, ce s-ar putea întâmpla cu rezultatele elevilor