România stă bine la internet, dar e ultima în UE la competențe digitale. Datele care arată paradoxul

România a ajuns să aibă una dintre cele mai bune rate de conectare la internet din Uniunea Europeană, însă acest lucru nu înseamnă că populația are și competențele digitale necesare pentru a folosi tehnologia la un nivel avansat. Datele pentru 2025 arată un contrast puternic: 95,47% dintre gospodăriile din România aveau acces la internet, peste media UE de 94,76%.

În același timp, doar 31,84% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani aveau competențe digitale de bază sau peste acest nivel. Este cea mai mică pondere înregistrată în Uniunea Europeană, ceea ce plasează România într-o situație neobișnuită: internetul a ajuns în aproape fiecare casă, dar o mare parte dintre oameni nu au încă abilitățile necesare pentru a profita pe deplin de ceea ce le oferă tehnologia.

Aproape 96% dintre gospodării au internet

Potrivit analizei realizate de Monitorul Social pe baza datelor Eurostat, România a făcut progrese consistente în ceea ce privește accesul la internet în ultimii ani. În 2020, 86,24% dintre gospodării aveau conexiune la internet, iar în 2025 procentul a ajuns la 95,47%.

Creșterea de aproape 10 puncte procentuale a dus România pe locul 12 între cele 27 de state membre. Țara noastră se află astfel peste media Uniunii Europene, chiar dacă este încă departe de statele aflate în fruntea clasamentului.

Țările de Jos au cea mai mare rată de conectare, cu 99,28% dintre gospodării, urmate de Luxemburg, cu 99%, și Malta, cu 97,77%. La celălalt capăt al clasamentului se află Croația, cu 87,91%, Grecia, cu 88,73%, și Lituania, cu 89,35%.

Și utilizarea efectivă a internetului a crescut semnificativ în România. În 2025, 93,15% din populație folosea internetul, față de 78,46% în 2020. În aceeași perioadă, ponderea celor care nu utilizaseră niciodată internetul a scăzut de la 14,05% la doar 4,91%.

Cu alte cuvinte, problema României nu mai este în principal accesul la internet. Din ce în ce mai mulți oameni sunt conectați, iar diferența față de restul Europei s-a redus considerabil.

Vezi și:

Fundația Vodafone lansează platforma Hi Digital, care îi ajută pe seniori să folosească tehnologia cu mai multă încredere

Doar unul din trei români are competențe digitale de bază

Situația se schimbă radical atunci când este analizat modul în care este folosit internetul. Doar 31,84% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani aveau în 2025 competențe digitale de bază sau superioare.

Procentul este cel mai mic din Uniunea Europeană. Bulgaria, aflată pe următoarea poziție, ajunge la 38,26%, în timp ce diferența față de țările fruntașe este uriașă.

În Țările de Jos, 83,61% dintre persoane au competențe digitale de bază sau peste acest nivel. Irlanda ajunge la 82,82%, iar Danemarca la 81,45%. Practic, în aceste state, proporția este de peste două ori mai mare decât în România.

Competențele analizate nu se referă doar la lucruri complicate. Evaluarea include capacitatea de a găsi și verifica informații online, comunicarea prin mijloace digitale, crearea de conținut, siguranța în mediul digital și rezolvarea problemelor folosind tehnologia.

Asta înseamnă că simplul fapt că ai internet acasă și folosești zilnic telefonul sau computerul nu este suficient pentru a fi considerat competent digital. Poți naviga pe internet în fiecare zi, dar să ai în continuare dificultăți atunci când trebuie să identifici o informație falsă, să îți protejezi conturile, să folosești anumite servicii online sau să rezolvi o problemă tehnică.

România are internet, dar încă nu știe să profite de el la maximum

Datele conturează astfel două realități care par contradictorii. România a recuperat rapid decalajul în privința accesului la internet, iar în 2025 a ajuns chiar peste media europeană. În schimb, dezvoltarea competențelor digitale nu a ținut pasul cu această conectare.

Diferența este importantă deoarece accesul la tehnologie nu garantează automat și beneficii economice sau sociale. Dacă ai internet, dar nu știi să folosești eficient instrumentele digitale, avantajele sunt mult mai limitate.

Situația devine și mai relevantă într-o perioadă în care serviciile publice, educația, munca și tot mai multe activități de zi cu zi se mută online. Capacitatea de a căuta informații, de a verifica sursele, de a utiliza servicii digitale în siguranță sau de a rezolva probleme cu ajutorul tehnologiei devine tot mai importantă.

România a făcut, așadar, un pas important: aproape toate gospodăriile au ajuns conectate la internet, iar numărul persoanelor care nu îl folosesc aproape s-a înjumătățit în ultimii cinci ani. Următoarea provocare este însă mai dificilă. Nu mai este suficient să ai acces la internet, ci trebuie să știi și ce poți face cu el.