Întregul ADN al victimelor de la Pompei, de acum 2.000 de ani, secvențiat de oamenii de știință: ce au descoperit

Întregul ADN al victimelor de la Pompei, de acum 2.000 de ani, secvențiat de oamenii de știință: ce au descoperit

Pentru prima dată, cercetătorii au reușit să secvențieze întregul ADN aparținând rămășițelor unui bărbat care a murit la Pompei în urmă cu 2.000 de ani.

Conservat de materiale vulcanice de la erupția Vezuviului și analizat cu noi metode științifice, genomul relevă o mare diversitate genetică la un om bolnav care a murit tragic la treizeci de ani.

O echipă condusă de Gabriele Scorrano, profesor asistent de geogenetică la Universitatea din Copenhaga, a extras ADN de la un bărbat și o femeie, ca parte a căutării primului „genom uman pompeian”, potrivit studiului publicat în revista Scientific Reports.

Cadavrele au fost recuperate pentru prima dată în 1933, din ceea ce arheologii din Pompei au numit Casa del Fabbro sau Casa Meșteșugarului. Au fost găsiți prăbușiți în colțul sălii de mese, de parcă ar fi luat masa de prânz când vulcanul a erupt pe 24 august 79 d.Hr.

Analizele ADN arată că bărbatul din Pompei suferea de tuberculoză

„Din pozițiile corpurilor lor, se pare că nu fugeau”, au spus cercetătorii pentru BBC. „Răspunsul la motivul pentru care nu fugeau ar putea sta în starea lor de sănătate”.

Analiza a constatat că bărbatul avea între 35 și 40 de ani și aproximativ 1.62, în timp ce femeia avea 50 de ani și aproximativ 1.52 înălțime. Mai mult, studiul genetic a constatat că scheletul bărbatului conținea secvențe ADN care sugerau că ar fi avut tuberculoză înainte de moartea sa, în timp ce femeia se crede că ar fi fost afectată de osteoartrită.

„Acesta ar fi putut fi motivul pentru care au așteptat ca totul să se termine, poate în securitatea locuinței lor, în comparație cu alte victime care fugeau și ale căror rămășițe au fost găsite în spații deschise”, au spus cercetătorii.

Tehnologia în analiza genetică permite oamenilor de știință să secvențeze genomurile. Oamenii de știință au reușit să secvențeze întregul genom de la bărbat doar datorită lacunelor din genomul femeii, rezultând un set aproape complet de „instrucțiuni genetice” codificate în ADN-ul extras din corpurile lor.

„În viitor, mai mulți genomi din Pompeii pot fi studiați”, a declarat Serena Viva, arheolog de la Universitatea din Salento și membru al echipei de studiu, pentru The Guardian.

„Victimele din Pompeii au trecut printr-o catastrofă naturală, un șoc termic și nu se știa că le-ai putea păstra materialul genetic. Acest studiu oferă această confirmare și că noua tehnologie de analiză genetică ne permite să secvenționăm genomurile și pe materialul deteriorat”.

Citește și: