Cum se dau țepe made in România cu fonduri europene: românii au băgat spaima în Comisia Europeană, totul e pe față

Cum se dau țepe made in România cu fonduri europene: românii au băgat spaima în Comisia Europeană, totul e pe față

De când am intrat in Uniunea Europeană și avem acces la finanțare prin fonduri nerambursabile, numeroși români s-au îngrămădit să pună mâna pe bani.

Unii au dezvoltat proiecte „pe bune”, folosindu-se de banii europeni pentru a dezvolta afaceri durabile și de succes, care aduc un plus valoare comunității în care sunt implementate.

Alții însă au pus mâna pe bani fentând Bruxelles-ul și doar dând impresia că folosesc fondurile așa cum trebuie.

Românii și-au făcut palate gratis, pe bani europeni. Le arătăm noi cum se fac „afacerile”

Cui nu-i convine să-și facă vilă gratis, cu bani europeni? Ei bine, asta au și făcut mai mulți români. Pretinzând că deschid pensiuni turistice, și-au ridicat case pe mai multe etaje și le țin închise pentru circuitul turistic, evident, deoarece niciodată nu s-au dorit a fi utilizate în acest sens.

Totul a mers ca uns, până când Curtea de Conturi Europeană a intrat pe fir și a început să facă verificări. Într-un raport din această săptămână a transmis că a luat în vizor în ce măsură unitățile agroturistice construite, în cadrul unui eșantion de 879 de proiecte relevante din 11 state membre UE, au continuat să furnizeze serviciile respective.

S-au descoperit astfel 24 de structuri de cazare turistică din Cehia, Franța, Ungaria, Italia (Sicilia), România și Slovacia care figurau oficial ca fiind deschise, dar, în practică nu prea erau așa. De fapt, nu erau deloc!

Cele 11 state membre examinate de Curte au cheltuit fonduri pentru dezvoltare rurală în valoare de aproape 500 de milioane de euro pentru a sprijini aproximativ 8 000 de investiții în structuri de cazare turistică în perioada 2014-2015 (este vorba de proiecte din perioada de programare 2007-2013).

Curtea a verificat dacă cele 879 de proiecte de structuri de cazare turistică incluse în eșantionul său din aceste 11 state membre ofereau în continuare cazare. Toate structurile au primit finanțare în perioada 2007-2013 și cea mai mare parte a lor au primit o plată finală în 2014 sau în 2015. Cele încă operaționale își desfășurau deci activitatea de mai mult de cinci ani. Majoritatea controalelor efectuate de auditorii Curții au avut loc în perioada iunie-octombrie 2020. În cadrul acestui eșantion de 879 de structuri de cazare turistică, Curtea a identificat 21 care erau închise ca urmare a crizei sanitare (respectiv 2 % din eșantion).

„În ansamblu, 80 % din structurile turistice ofereau în continuare cazare. Cifrele pentru fiecare stat membru variau între 98 % în Austria și 67 % în Ungaria și 60 % în Italia (Sicilia).

Curtea a identificat 24 de structuri de cazare turistică din Cehia, Franța, Ungaria, Italia (Sicilia), România și Slovacia care, potrivit unei analize inițiale a surselor online, erau deschise, dar, în practică, nu erau niciodată disponibile pentru rezervare.

Auditorii au investigat mai în detaliu aceste cazuri prin telefon sau prin e-mail. În cazul în care gestionarii structurilor le-au declarat ca fiind „deschise” (20 de cazuri), Curtea le-a clasificat ca atare în analiza sa.

În celelalte 4 cazuri, auditorii au stabilit fără urmă de îndoială că structura de cazare nu era disponibilă pentru turiști”, au explicat autoritățile.

Citește și: