Agricultura „spațială” din Antarctica face progrese uriașe. Ce vom mânca pe Marte, când vom ajunge acolo

O seră marțiană din Antarctica produce cea mai bună rucola, potrivit unui om de știință al NASA. Iată cum a evoluat agricultura „spațială” din Antarctica.

O echipă de oameni de știință dintr-o stație îndepărtată din Antarctica a recoltat culturi cultivate într-o seră de înaltă tehnologie, concepută pentru a testa tehnologii care ar putea într-o zi să-i hrănească pe exploratorii de pe Lună și Marte, conform Space.com.

Sera, numită EDEN ISS, este condusă de Centrul German Aerospațial (DLR), care cooperează cu NASA în cercetarea agriculturii spațiale. În prezent, în al patrulea sezon, în seră se cultivă plante aeroponice, ceea ce înseamnă că rădăcinile plantelor sunt suspendate în aer. Astfel, substanțele nutritive și apa sunt livrate sub formă de ceață special formată.

Sera face parte din stația Neumayer III, o stație de cercetare antarctică operată de Institutul German Alfred Wegener al Centrului Helmholtz, pentru cercetări polare și marine din Bremerhaven.

În fiecare zi, botanistul NASA Jess Bunchek, unul dintre cei zece membri ai echipajului misiunii actuale de 14 luni, trebuie să se aventureze la patru sute de metri, până la containerul de 12 metri, pentru a verifica culturile.

Ar putea rezolva serele spațiale criza alimentară a Pământului?

În timpul unei conferințe de presă comune DLR / NASA, organizată recent, Bunchek s-a conectat chiar de la seră, recunoscând că drumul ar putea să nu fie întotdeauna plăcut. Cu temperaturi de până la minus 50 de grade Celsius, vânturile care se aseamănă adesea cu cele ale unui uragan și precipitații frecvente, îngrijitorul de seră nu are o misiune ușoară.

Totuși, a spus Bunchek, lucrarea dă roade: atât consumul de legume proaspete, cât și prezența plantelor verzi au un efect enorm asupra exploratorilor izolați.

Poarta Iubirii, locul din România care a cucerit străinii. E de poveste, aici vezi cele mai frumoase răsărituri

E interzis să îţi speli maşina în curte sau în faţa porţii? Ce spune legea pentru români

„Sunt aici de câteva luni și pot spune că aceasta este partea preferată a zilei mele. Constat că energia mea este ridicată aici”, a spus Bunchek din seră. „Fără copaci, fără verdeață. De fapt, lungimea zilei noastre este acum în scădere puternică. Fiind aici de peste un an, trecem printr-o mulțime de lipsuri senzoriale”.

DLR a ales să seteze modulul experimental la stația Neumayer exact din cauza mediului dur, care este cât se poate de aproape de condițiile lunare sau marțiene. Sera are o suprafață de creștere de 12 metri pătrați, suficientă pentru a oferi echipajului produse proaspete.

„Implementăm trei tehnologii majore pentru cultivarea plantelor”, a spus Schubert. „Folosim lumini LED răcite cu apă pentru a furniza lumina, pulverizăm rădăcinile plantei la fiecare cinci minute cu o soluție nutritivă și injectăm dioxid de carbon în atmosferă, în jurul culturilor, și controlăm umiditatea și temperatura”.

Sistemele de irigații și de livrare a nutrienților funcționează complet autonom, a spus Schubert, permițându-i lui Bunchek să se concentreze asupra activității sale științifice, care implică studierea profilurilor nutritive ale culturilor. Acest lucru pentru a ajuta la selectarea celor mai bune și mai hrănitoare soiuri pe care să le trimită în spațiu.

Agricultura spațială ne va oferi un trai decent pe alte planete

Autonomia este o cerință importantă pentru o viitoare seră pe suprafața lunii sau a lui Marte, deoarece membrii echipajului din astfel de misiuni nu vor avea timp pentru grădinărit. Schubert a declarat că DLR lucrează deja la tehnologii care ar îmbunătăți și mai mult autonomia serii, pe măsură ce agenția se îndreaptă spre construirea unui demonstrator de seră lunară pe Pământ, până în 2025.

„Lucrăm la dezvoltarea unui braț robotizat care ar putea, cu ajutorul inteligenței artificiale, să recolteze castraveți, să trateze plantele și să taie frunze”, a spus Schubert. „De asemenea, dezvoltăm aplicații de date mari care ar contribui la atenuarea riscurilor din interiorul containerului”.

Până în 2030, a spus Schubert, agenția spațială speră să aibă un design gata de utilizare pentru construirea unei sere lunare propriu-zise.

O seră pe Lună sau pe Marte va trebui să facă parte dintr-un sistem care va recicla deșeurile umane și dioxidul de carbon din atmosferă, pentru a furniza hrană și oxigen echipajului.

Bunchek, care lucrează și la sistemul de producere a legumelor de la NASA (Veggie), o mini-grădină care produce verdeață proaspătă pe Stația Spațială Internațională, a spus că plantele par să prospere în sera de înaltă tehnologie.

„Rucola pe care am recoltat-o ​​a fost cea mai bună pe care am avut-o vreodată”, a spus Bunchek. „Aromă minunată”.

Oamenii de știință din expediție așteaptă deja cu nerăbdare recolta de roșii, castraveți, ardei, broccoli și conopidă.

„Se formează sute de roșii, deși încă nu s-a copt nimic”, a spus Bunchek. „Aceasta este, de asemenea, prima dată când avem broccoli și conopidă crescute în seră, ceea ce este foarte interesant, deoarece nu ne așteptam să iasă conopida. Ne-am așteptat doar să fie frunze, așa că a fost o surpriză foarte frumoasă”.

Cum să hrănești un echipaj pe Marte

Pentru a satisface pe deplin nevoile nutriționale ale unui echipaj de pe Marte sau de pe lună, o astfel de seră ar avea nevoie de o suprafață de 40 până la 50 de metri pătrați per membru al echipajului, potrivit lui Ray Wheeler, un biolog de plante la NASA Kennedy Space Center.

Schubert, însă, a adăugat că agențiile spațiale analizează ceea ce numesc strategia hibridă pentru hrană, care combină recoltele proaspăt cultivate cu aprovizionarea de pe Pământ.

„Vom produce culturi cu conținut ridicat de apă, precum cele pe care le avem în containerul EDEN ISS, direct la fața locului, pe suprafața marțiană”, a spus Schubert. „Și vom lua cu noi alimente precum orez, grâu, porumb și praf de cartofi, deoarece le poți depozita foarte ușor, nu trebuie să le usuci prin congelare și sunt foarte ușor de transportat”.

Wheeler a adăugat că unii cercetători studiază posibilitatea de a adăuga o sursă de proteine ​​pe bază de animale într-o viitoare instalație agricolă spațială. Aceasta ar urma să fie sub formă de insecte care s-ar hrăni cu părțile necomestibile ale plantelor recoltate.

Tehnologia ar putea fi utilizată și în viitor în sere urbane și ferme verticale pentru a contribui la creșterea productivității agricole din întreaga lume, a adăugat Bunchek.