Șeful Raiffeisen crede că știe de ce România nu-i Germania și ne explică tuturor

Șeful Raiffeisen crede că știe de ce România nu-i Germania și ne explică tuturor
Sursa foto: Răzvan Băltărețu / PLAYTECH
17:38 18.10.2019

S-ar putea ca numele Steven van Groningen să-ți fie cunoscut de la proteste. Sau prin funcția lui: președintele Raiffeisen România. Recent, el a făcut o paralelă între România și Germania, iar bilanțul e negativ. Doar că o parte din bilanț e știută de ceva ani, iar magazinele online tot vorbesc despre asta. Și nu doar atât.

van Groningen a fost prezent la Bucharest Forum 2019, unde a vorbit de cea mai mare problemă din România: încrederea. El a comparat productivitatea unei afaceri de curierat din România cu cea a uneia din Germania. Povestea i-ar fi fost spusă de patronul unei firme de curierat.

În povestea șefului Raiffeisen, unul dintre angajaţii firmei, un şofer, a plecat să muncească în Germania. După ceva timp, fostul patron l-a întrebat câte livrări face în Germania. Avea 140 pe zi. Patronul i-a spus că-i imposibil și că în România media e de 70. Cifrele sunt aproximative, dar diferența e cam dublă.

„Maşinile de livrări erau identice, softul era acelaşi […] au reieşit trei diferenţe: în România, plata se face, se pare, la livrare […] în România foarte mulţi oameni par să dorească să deschidă pachetul ca să vadă dacă obiectul e cel comandat. În al treilea rând e faptul că în Olanda sau în Germania, când (destinatarii – n.r.) nu sunt acasă, firma livrează la vecini, la cea mai apropiată adresă unde deschide cineva uşa, sau, dacă locuieşti departe, pachetul ţi se lasă pur şi simplu în faţa uşii. […] din cauza lipsei de încredere din societate, mi se pare foarte greu să văd cum putem aplica aceleaşi măsuri necesare pentru creşterea productivităţii […].”
Steven van Groningen, președinte Raiffeisen România, conform Agerpres

Curierii din România au problemele de mai sus de ani buni, până să povestească șeful Raiffeisen

Povestea șefului Raiffeisen e bună ca anecdotă pentru cei care încă vor ca România să fie ca Germania. Diferențele sunt mai numeroase decât cele de mai sus, dar acestea au picat fix la timp înainte de Black Friday și fix pe un subiect pe care magazinele online fac gălăgie de ceva ani.

Metoda de plată preferată a românilor e ramburs. Și asta într-o proporție covârșitoare de aproximativ 83%. Dar a scăzut anul trecut față de 2017 cu două procente. Procentul mediu al plăților online prin card se situează în jurul valorii de 15%. Diferența de 2% e dată de alte metode de plată, cum ar fi și plata prin SMS, care recâștigă teren pentru transport public sau parcări. Cifrele au fost prezentate la începutul anului de GPeC.

În mai 2019, eMAG a anunțat o accelerare a dezvoltării easybox. Sistemul acesta presupune că plătești online și comanda vine într-un punct fix, într-o cutie securizată. Până la final de octombrie, înainte de Black Friday, ar trebui să aibă 300 de lockere pentru easybox.

Când vine vorba de Black Friday, problemele menționate mai sus de președintele Raiffeisen sunt mai vizibile ca niciodată. Plata ramburs fiind în vârful clasamentului.

Fan Courier, ca să introducă la fel ca eMAG o soluție de mijloc, a pus POS la curier. E plată ramburs, dar nu mai pierde timpul cu număratul banilor sau că n-are clientul banii pregătiți. Și siguranța personală e mai mare.

De la bănci la magazine online și firme de curierat, toți vor plată cu cardul. Mai puțin clienții

Pe 2 octombrie, Mastercard și DPD (firmă de curierat) au anunțat că lansează un parteneriat ca să încurajeze plăţile cu cardul direct la livrare. Soluţia a fost lansată iniţial în 2016. E reluată acum, că poate lumea e mai pregătită.

Chiar Raiffeisen a avut un demers în acest sens. La Black Friday 2018, a avut un parteneriat cu eMAG (care continuă și-n prezent) pentru card de cumpărături.

În fine, în iulie 2018, ING Bank a publicat rezultatele unui sondaj care punea România pe ultimul loc – sau primul din coadă, depinde cum vezi topul. Iar criterul era: plata la livrare. Media UE e de 11%, în SUA e de 4% și lângă România, în clasamentul ING Bank, e Cehia cu 37%. România avea 46%.

Diferă procentele ING cu cele ale GPeC, pentru că sursele sunt diferite: procesator de plăți și sondare a consumatorilor. Dar România stă prost oricum ai pune cifrele.

Am înșirat toate astea ca să ajung și la concluzie, acolo unde n-a ajuns șeful Raiffeisen, deși ar fi trebuit. Consumatorii sigur sunt „needucați financiar”, dar legat de încredere nici băncile, în special, nici magazinele online, mai ales, n-au tras mai tare să sporească încrederea.

Lucrurile se schimbă, fără îndoială, cum o arată și parteneriatul Visa cu eMAG pentru retur de bani rapid. Dar obiceiurile de consum și scenariile de utilizare a cardului nu se schimbă peste noapte, cum ar vrea directorii de bănci. Și la nivel de informare, deocamdată, nu-i nicio campanie închegată care să ajute în vreun fel clienții reticenți. Iar asta nu doar că ne ține departe de idealul „Germania Estului”, dar creează și diferențe mari între magazinele de sus și cele de jos. Media nu prea există.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI