TEST Marvel’s Spider-Man – Jocul cu Omul Păianjen pe care-l merităm

TEST Marvel’s Spider-Man – Jocul cu Omul Păianjen pe care-l merităm
Sursa foto: Marvel
18:30 04.09.2018

La ediția E3 de anul acesta m-am putut juca Marvel’s Spider-Man și mi-a plăcut ceea ce am văzut. După ce am terminat jocul impresia a rămas neschimbată.

Când eram mic, printre personajele de desene animante Spider-Man și Batman erau favoriții mei. Dacă jocuri bune cu Batman am avut (vezi seria Arkham), cu Spider-Man încă nu, dar asta s-ar putea schimba cu acest joc exclusiv pentru PlayStation.

Studioul Insomniac Games, cunoscut pentru jocuri precum Ratchet & Clank sau Sunset Overdrive, s-a ocupat de dezvoltarea Marvel’s Spider-Man, reprezentând primul joc licențiat pe care-l realizează în cei 22 de ani de existență.

Marvel i-a abordat pe cei de la Sony să creeze un joc Spider-Man, Insomniac a intrat pe fir și așa a ajuns să creeze un titlu exclusiv PlayStation Spider-Man. Ce mă bucură foarte mult este că pentru acest jos s-a renunțat la relatarea aceleași povești cu uciderea unchiului Ben și așa mai departe (Cu o mare putere vine şi o mare responsabilitate).

Aici intri în rolul lui Peter Parker/Spider-Man când acesta are 23 de ani și se luptă cu răufăcători de vreo opt ani de zile deja. Deci avem un Spider-Man trecut prin multe și care și-a făcut mulți inamici de-a lungul anilor. Din trailere vedem că multe personaje negative clasice își fac apariția precum Rhino, Scorpion, Fisk sau Electro.

De asemenea, trebuie să știți că acest joc nu este legat în niciun fel de alte jocuri Marvel sau de filmele și serialele Marvel. Jocul te pune direct în acțiune. Peter Parker primește un telefon și Spider-Man este chemat să intervină. Până când ajungi la locul faptei, jocul te trece print-un mini tuturial despre cum poți să explorezi orașul, apoi printr-un tutorial de luptă.

Acțiunea jocului are loc în New York, dar nu este o replică perfectă, ci un oraș asemănător cu inserții din realitate și din universul Marvel.  Poți să te urci pe Empire State Building sau să te plimbi prin Central Park.

Un joc Marvel cu o poveste clasică Spider-Man

Revenind la poveste, trebuie să spună că cea spusă de cei de la Insomniac este una clasică Spider-Man. O să mă abțin de la a da orice spoilere și o să spun impresiile mele despre ceea ce am văzut, nu ceea ce am jucat.

După cum spuneam, jocul începe în forță și la nici 30 de minute de la început deja de lupți cu unul dintre personajele emblematice ale universului, Fisk. Mai departe, firul narativ este dezvăluit puțin câte puțin și după vreo patru ore de joc încă nu știam ceea ce se va întâmpla în joc. Asta este un lucru bun pentru că nu-ți spune de la început ăsta e băiatul rău și vrea să faci asta apoi tu trebuie să-l oprești.

Un alt lucru care mi-a plăcut este faptul că ți se prezintă și viața lui Peter Parker: cum e relația acestuia cu Mary Jane Watson, cu mătușa May și ce face când nu e îmbracat în colanți. Parker nu este jurnalist sau fotograf pentru ziarul Daily Bugle, cum este înfățișat în benzile desenate, ci aici este un om de știință care lucrează într-un laborator.

Interesant este că putem vedea și viața de om de știință a lui Peter Parker și putem realiza mini-puzzle-uri și jocuri pentru a rezolva anumite situații în laborator. Totuși, acest mini-jocuri sunt destul e ușoare de realizat și pot fi plictisitoare, dar măcar îți aduc experiență.

Povestea te plimbă prin New York și trebuie să spun că cele două personaje negative importante din acest joc nu mi-au plăcut în mod deosebit. După cum ai văzut în trailere, în joc vor apărea mai mulți „bad guys” consacrați, dar două sunt în lumina reflectorelor. Acest personaje nu mi s-au părut foarte interesante din punct de vedere narativ, dar nici nu m-a făcut să-mi smulg părul din cap.

Luând în considerare tot ceea ce am văzut pot spune că povestea jocului este una clasic Spider-Man, iar asta nu este un lucru rău pentru fanii Omului-Păianjen, dar poate fi o dezamăgire pentru cei care se așteptau la altceva.

Un lucru pe care l-am apreciat la acest joc este voice actingul (toate personajele mi-au plăcut) și faptul că Spider-Man are umorul la el. Astfel, de multe ori o să-l auzi spunând câte o glumă caracteristică. (Ar trebui să-mi repar costumul pentru ca lumea să nu-mi vadă cele trei fire de păr de pe piept sau Actele la control, vă rog, atunci când se lipește pe un elicopter.

Explorarea New York-ului este o plăcere

Jocul este unul open-world, ceea ce înseamnă că poți să mai ignori misiunile principale și să explorezi orașul în căutarea altor misiuni secundare sau a unor obiecte pe care să le colecționezi.

Exploarea este încurajată deoarece astfel obții anumite „token-uri” pe care le poți folosi să îți îmbunătățești costumul, abilitățile și gadgeturile. Câteodată, firul narativ principal face o pauză și jocul îți spune să explorezi orașul și să faci alte lucruri.

Aceste tokenuri le primești dacă faci misiuni, activități și alte lucruri de genul acesta, iar acestea apar pe hartă după ce reușești să sincronizezi turnurile de comunicații ale poliției. Aici se intră puțin în contradicție cu firul narativ deoarece Spider-Man ar trebui să fi explorat orașul din scoarță în scoarță în cei opt ani de zile și acum trebuie să facă asta de parcă s-ar afla pentru prima data în oraș.

Unul dintre lucrurile pe care le poți găsi prin oraș sunt ghiozdanele lui Peter Parker folosite în trecut (cred că a cheltuit o groază de bani pe rucsace și ghiozdane) în care găsești diferite obiecte și astfel afli puțin câte puțin despre viața lui Peter Parker. Mi-a plăcut. O metodă simplă și eficientă de conturare a personajului.  Mai poți să pozezi clădirile iconice din New York, poți face anumite misiuni contra cronometru și așa mai departe.

Unele misiuni secundare mi s-au părut destul de bine închegate cu o intrigă și final, dar altele mi-au părut puerile și nu le-am făcut (un tip mă punea să alerg porumbeii prin oraș, alta imi spunea că trebuie să mă duc să fac fotografii la un cod QR pentru că a răpit o altă persoană).

Un lucru pe care mi l-aș fi dorit este ca aceste misiuni să nu poată fi făcute când există o urgență pe firul narativ. (Cineva amenință că distruge o clădire, dar poate aștepta, trebuie să-l ajut pe omul asta cu porumbeii).

Iar sistemul de luptă este unul familiar, dar bine pus la punct

Nu putea fi un joc Spider-Man fără legănatul de la o clădire la alta prin oraș. Trebuie să vă spun că experiența este una foarte bună. Spider-Man se mișcă natural, respectă regulile gravitație și este pur și simplu distractiv să te legeni de la o clădire la alta pe deasupra străzilor orașului. Experiența este fluidă și nu trebui să-ți bați capul cu butoanele, iar atunci când reușești să prinzi un parcurs bun, fluid este o chiar o experiență satisfăcătoare.

Astea fiind zise, am mai avut și momente frustrante deoarece nu reușeam să obțin un zbor la fel de fluid și mă loveam de clădiri sau ajungeam pe străzi. Totuși, nu există niciun pericol dacă te lovești de o clădire sau cazi de la o distanță mare, doar ești Spider-Man, nu?

Jocul folosește o versiune a motorului grafic găsit în Sunset Overdrive și pot spune că  arată bine, iar stilul este unul realisto-benzi desenate. Momentele cinematice sunt în special realiste, grafica este impecabilă și câteodată ai impresia că urmărești un film. Atunci când acțiunea începe vezi un loc virtual cu culori aprinse caracteristic benzilor desenate. Nu spun că este ca o bandă desenată, ci grafica nu este la fel de realistă precum o vezi în alte jocuri ca God of War sau Zero Horizon Down.

Jocul este unul de tip action-adventure, dar are și elemente de RPG și acumulezi experiență pe care o poți cheltui dobândind alte abilități care sunt împărțite în trei categorii. Asta deschide poarta către o personalizare a stilului de joc, în funcție de preferințe. Totuși, când am terminat eu jocul aveam level 41 și băgasem puncte în aproape toate abilitățile.

Sistemul de luptă este unul destul de robust și-ți oferă destul de multe opțiuni pentru a nu te plictisi. Dacă ai jucat orice joc Batman din seria Arkham atunci Spider-Man o să ți se pară foarte familiar. Ai un buton pentru lovituri, un buton pentru evitarea atacurilor, două pentru atacuri cu pânză și unul pentru sărituri. Poți face tot felul de combinații și poți folosi și mediul înconjurător pentru a ataca grupurile de atacatori.

Sistemul de luptă este unul destul de ușor de a fi distractiv, dar îndeajuns de complex pentru a te ține ocupat tot jocul. De asemenea, pe nivelul de dificultate Amazing (mediu), inamicii chiar îți oferă lupte care te provoacă, mai ales la început.

Câteodată am murit în fața unui grup mic de băieți care spărgeau un magazin, doar pentru că nu am fost îndeajuns de atent la cei cu pistoale sau mitraliere. Pe măsură ce avansezi, înveți cum să faci față tuturor situațiilor.

Luptele cu boși sunt destul de satisfăcătoare, dar nicidecum foarte complexe. Fiecare are câte un punct vulnerabil care, de cele mai multe ori, poate fi exploatat destul de ușor. Eu am avut mai multe probleme cu alergarea prin oraș într-o misiune decât cu vreun boss din joc.

Conținut din plin pentru pasionații de benzi desenate

La fel ca și Superman sau Batman, Spider-Man are un costum celebru pe care-l îmbracă încă de la început. Dacă îți place, bine, dar dacă voiai altceva, află că ai la dispoziție și multe alte costume pe care le poți aduna de-a lungul jocului.

Există chiar și o variantă a costumului purtat de Tom Holland (actorul care-l interpretează pe Spider-Man în filmele Marvel) în Avengers, dar și varianta clasică din benzile desenate, una punk și așa mai departe. Să tot fie vreo 25 de costume pe care le poți debloca, iar eu am reușit să deblochez vreo 15 în prima parcurgere a jocului.

Un alt element interesant pe care ni-l oferă Insomniac este faptul că a ales să ne dea încă un personaj cu care să jucăm și pe care-l putem controla. Astfel, în joc există misiuni pe care le poți face cu Mary Jane Watson. Asta adaugă o altă dinamică jocului, diferită față de ceea ce oferită de Spider-Man. Ea este ziaristă la Daily Bugle și în majoritatea misiunilor ei trebuie să se strecoare într-un loc unde nu are voie.

Un alt personaj îndrăgit de fani care-și face apariția este Miles Morales (cel care este Spider-Man într-un univers alternativ). Nu știu dacă aici a fost aleasă includerea lui Miles Morales doar pentru că Sony pregătește un serial animat cu el în rolul principal (Spider-Man: Into the Spider-Verse) pe care-l lansează pe 14 decembrie sau chiar a fost o alegere creativă a celor de la Insomniac.

Nu putea fi un adevărat joc Spider-Man fără ca celebrul critic al Omului-Păianjen J. Jonah Jameson să nu-și facă apariția. Totuși, personajul este puțin diferit față de ceea ce știi. De data aceasta, Jameson este podcaster care are o emisiune îl acuză pe Spider-Man de tot felul de lucruri.

Acestea fiind zise, jocul Marvel’s Spider-Man este unul fun unde este o plăcere să te plimbi și să te cațări, cu un sistem de luptă bine pus la punct și care oferă o poveste destul de bună pe care fanii o vor aprecia.

De-a lungul anilor au existat foarte multe jocuri Spider-Man (11, fără acesta), unele bune, altele mai puțin, dar se pare că Insomniac a realizat jocul pe care orice fan al Omului-Păianjen și-ar dori să-l joace. Până una-alta eu o să mă duc să mai dau o tură cu Spider-Man pe lângă zgârie norii din Manhattan.

loading...