Ce se întâmplă dacă nu accepți moștenirea în termen de un an. Situațiile în care poți pierde dreptul la succesiune

Dacă nu accepți moștenirea în termenul legal, poți pierde dreptul asupra bunurilor lăsate de persoana decedată. Termenul general pentru exercitarea opțiunii succesorale este de un an de la deschiderea moștenirii, însă acesta privește acceptarea, nu finalizarea procedurii notariale. Avocatul Bogdan Pițigoi a explicat pentru Digi24.ro ce contează în stabilirea drepturilor moștenitorilor și cum poate fi dovedită acceptarea succesiunii.

Termenul de un an nu înseamnă că trebuie finalizată succesiunea

„Potrivit legislației române, termenul general pentru exercitarea dreptului de opțiune succesorală este de un an de la data deschiderii moștenirii, care coincide, de regulă, cu data decesului persoanei care a lăsat bunurile”, a explicat avocatul Bogdan Pițigoi.

În acest interval, persoana chemată la moștenire trebuie să își exercite opțiunea succesorală. Neacceptarea în termenul aplicabil poate duce la pierderea dreptului de a moșteni, iar partea respectivă poate reveni celorlalți moștenitori îndreptățiți, în funcție de situația succesiunii.

Procedura notarială poate continua și după expirarea anului.

„Succesiunea poate fi dezbătută după expirarea acestui termen, dacă moștenitorul și-a exercitat valabil dreptul de opțiune succesorală în timp util”, a precizat specialistul.

Prin urmare, dacă nu ai încă un certificat de moștenitor, contează dacă ai acceptat valabil moștenirea în termen. Acceptarea și încheierea procedurii prin care sunt stabilite bunurile și cotele succesorale sunt momente distincte.

Vezi și:

Te pensionezi, dar continui să lucrezi. Când poate fi recalculată pensia pentru anii munciți după pensionare

Cum poate fi dovedită acceptarea tacită a moștenirii

Moștenirea poate fi acceptată expres sau tacit. În primul caz, persoana își exprimă în scris acceptarea, iar în cel de-al doilea sunt analizate faptele care arată asumarea calității de moștenitor.

Avocatul arată că documentele privind administrarea bunurilor, cheltuielile aferente imobilului sau lucrările efectuate pot fi relevante într-un eventual litigiu. Facturile pentru materiale și documentele privind intervențiile asupra unui bun succesoral pot fi analizate împreună cu celelalte probe.

„Totuși, simpla locuire în imobil sau efectuarea unor cheltuieli nu demonstrează automat acceptarea tacită. Instanța analizează natura actelor, momentul efectuării lor și celelalte probe prezentate”, a explicat Bogdan Pițigoi.

Dacă o persoană este considerată străină de succesiune pentru că nu a depus o declarație expresă, aceasta poate susține că a acceptat tacit în termen. În condițiile legii, se poate adresa instanței pentru recunoașterea drepturilor și, după caz, pentru contestarea certificatului de moștenitor.

Vezi și:

Soțul moare și casa era cumpărată înainte de căsătorie. Ce parte primește soția și cât revine copiilor

Ce faci dacă un moștenitor nu vrea să vină la notar. Soluția legală pentru ca o casă să nu rămână blocată ani întregi

Citește și: Acceptarea tacită a moștenirii. Ce înseamnă şi care este termenul impus de lege

Ce se întâmplă dacă nimeni nu acceptă și cine beneficiază de rezervă

Dacă niciun moștenitor îndreptățit nu acceptă succesiunea în condițiile legii, aceasta poate deveni vacantă. Bunurile pot reveni comunei, orașului sau municipiului competent, conform regulilor din Codul civil, a explicat avocatul.

Obligația acceptării privește și moștenitorii rezervatari, care beneficiază de protecție în raport cu donațiile și dispozițiile testamentare. Din această categorie fac parte descendenții, soțul supraviețuitor și părinții defunctului.

„Această protecție nu îi scutește însă de obligația de a accepta moștenirea în condițiile și în termenul prevăzute de lege”, a subliniat Bogdan Pițigoi.

În principiu, rezerva fiecărui moștenitor rezervatar reprezintă jumătate din cota legală care i s-ar fi cuvenit în absența liberalităților. De exemplu, pentru o cotă legală de jumătate, rezerva ar reprezenta un sfert din masa de calcul, în condițiile aplicabile succesiunii.

Citește și: Poți refuza moștenirea dacă defunctul avea datorii? Regula de un an pe care moștenitorii trebuie să o știe

Nedemnitatea și testamentul pot influența drepturile succesorale

Pierderea moștenirii poate interveni și în alte împrejurări decât neacceptarea în termen. Avocatul menționează nedemnitatea succesorală, sancțiune care poate înlătura de la moștenire o persoană pentru anumite fapte grave împotriva defunctului sau în legătură cu testamentul acestuia.

Printre situațiile prezentate se află ascunderea, alterarea, distrugerea ori falsificarea testamentului, precum și împiedicarea, prin dol sau violență, a întocmirii, modificării sau revocării lui. Aplicarea sancțiunii depinde de fapta săvârșită și de condițiile legale.

Separat, dezmoștenirea se realizează prin testament, în limitele permise de lege. Frații, unchii și alte rude nerezervatare nu beneficiază de aceeași protecție ca descendenții, soțul supraviețuitor sau părinții defunctului.

„Faptul că o persoană nu este menționată într-un testament nu înseamnă automat că a fost dezmoștenită sau că nu mai are niciun drept succesoral”, a precizat avocatul. Contează conținutul testamentului și calitatea persoanei chemate la moștenire.

Ce se întâmplă dacă nu accepți moștenirea în termen de un an. Situațiile în care poți pierde dreptul la succesiune