Ce se întâmplă cu ratele la credite în 2027. Cele două scenarii pentru românii care plătesc după IRCC

Românii care au credite cu dobândă variabilă legată de IRCC vor avea, de la 1 octombrie, un indice ușor mai mare, de 5,58%, față de 5,56% în prezent. Diferența este însă atât de mică încât ratele vor rămâne practic neschimbate, în timp ce adevărata miză se mută către 2027, când evoluția dobânzilor va depinde inclusiv de situația fiscală a României și de percepția investitorilor asupra riscului de țară.

IRCC crește la 5,58% de la 1 octombrie

Noul IRCC care va fi aplicat de la 1 octombrie va avea valoarea de 5,58%, față de 5,56% în prezent. Este prima creștere a indicelui din acest an, însă diferența de numai 0,02 puncte procentuale este prea mică pentru a produce o modificare relevantă a ratelor plătite de populație.

Valorile zilnice ale IRCC din perioada 1 aprilie – 1 iulie 2026 au oscilat între un minim de 5,47%, înregistrat pe 8 mai, și un maxim de 5,7%, atins pe 29 iunie. Media trimestrului al doilea a rezultat astfel la 5,58%.

Pentru un român care plătește un credit ipotecar, schimbarea de la 5,56% la 5,58% nu trebuie interpretată, deocamdată, drept începutul unui nou val important de scumpiri.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

„Pe IRCC, sincer, nici eu nu aș vorbi acum despre o tendință. Trecerea de la 5,56% la 5,58% de la 1 octombrie este prea mică pentru a indica o schimbare de direcție”, explică Claudiu Trandafir, fost bancher și fondator al Oferte Bancare.ro.

De ce IRCC arată cu întârziere ce se întâmplă în piață

Pentru cei care au credite este important de înțeles că IRCC nu reflectă situația din piață în timp real. Indicele trimestrial este calculat ca medie a valorilor IRCC zilnice dintr-un trimestru anterior și este aplicat ulterior de bănci.

Așadar, dacă dobânzile din piață încep să scadă astăzi, efectul nu se vede imediat în rata unui credit legat de IRCC. Este nevoie de câteva luni pentru ca schimbarea să fie transmisă efectiv către debitori.

În ultimele trei luni, nici ROBOR la trei și șase luni nu a oferit semnale clare privind o nouă tendință de creștere. ROBOR la trei luni, de exemplu, a rămas la 5,84% încă de la sfârșitul lunii iulie.

Vezi și:

Ce se întâmplă cu ratele românilor după ce BCE a mărit dobânda. Creditele care pot fi afectate primele

AI-ul care îți negociază creditul: poate un agent digital să obțină condiții mai bune decât tine?

Ce s-ar putea întâmpla cu dobânzile în 2027

Mult mai importantă pentru debitori ar putea fi evoluția economică și fiscală din ultimele luni ale lui 2026. Un reper urmărit de piață este evaluarea ratingului suveran al României programată de S&P Global Ratings pentru 2 octombrie.

Există două scenarii. În varianta favorabilă, România păstrează stabilitatea politică, adoptă măsuri credibile pentru reducerea deficitului și reușește să controleze mai bine cheltuielile statului. În acest caz, presiunea asupra dobânzilor s-ar putea diminua.

Există deja un semnal în această direcție: randamentul titlurilor de stat românești la zece ani, care în perioada de tensiune maximă din 2025 ajunsese în jurul nivelului de 8,5%, se situează acum în jurul valorii de 6,9%.

Într-un asemenea scenariu, Claudiu Trandafir consideră că în primul trimestru din 2027 ar putea deveni vizibilă o mișcare descendentă mai clară a dobânzilor, care ulterior să ajungă și în costurile creditelor.

Scenariul negativ: presiune mai mare asupra dobânzilor

Există însă și varianta opusă. Dacă instabilitatea politică persistă, reducerea deficitului este amânată sau consolidarea fiscală se bazează din nou predominant pe creșteri de taxe, iar ratingul României ajunge sub presiune, costurile de finanțare ale statului ar putea rămâne ridicate sau chiar crește.

Într-o asemenea situație, perspectiva unor rate mai mici pentru populație s-ar îndepărta, iar întrebarea ar deveni cât timp pot fi menținute actualele costuri fără ca presiunea să se transmită mai puternic către economie și credite.

Pentru românii cu împrumuturi ipotecare, concluzia este că majorarea IRCC din octombrie nu schimbă semnificativ situația imediată. Mai important va fi ce se întâmplă cu dobânzile în ultimele luni din 2026. Dacă acestea încep să coboare, efectul asupra IRCC și implicit asupra ratelor se va vedea cu întârziere, ceea ce face ca 2027 să fie anul în care debitorii ar putea resimți mai clar fie relaxarea costurilor de creditare, fie, într-un scenariu nefavorabil, menținerea lor la niveluri ridicate.

REVIEW Roborock Qrevo Edge 2 Flow – robotul cu mop tip rolă care se curăță singură și intră sub mobilă