Ce se întâmplă cu ratele românilor după ce BCE a mărit dobânda. Creditele care pot fi afectate primele

Majorarea dobânzii de către Banca Centrală Europeană nu înseamnă că ratele tuturor românilor vor crește imediat. Efectele sunt diferite pentru creditele în euro și cele în lei, iar cursul euro-leu ar putea resimți doar indirect noua politică monetară europeană.

Cine are credit în euro ar trebui să urmărească EURIBOR

Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat, pe 10 septembrie 2026, dobânzile de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, pe fondul noilor presiuni inflaționiste provocate de conflictul din Orientul Mijlociu și de scumpirea energiei.

Dobânda la facilitatea de depozit crește astfel de la 2,25% la 2,50%, rata operațiunilor principale de refinanțare urcă de la 2,40% la 2,65%, iar facilitatea de creditare marginală ajunge la 2,90%. Noile valori se aplică începând cu 16 septembrie.

Pentru români, cea mai importantă diferență trebuie făcută între creditele în euro și cele în lei. O persoană care are un împrumut în euro cu dobândă variabilă legată de EURIBOR poate fi afectată dacă indicele european crește. Nu înseamnă însă că rata se majorează automat imediat după decizia BCE, deoarece contează formula prevăzută în contract și data la care dobânda este actualizată.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

„Majorarea BCE nu scumpește peste noapte toate creditele din România. Impactul direct este asupra creditelor în euro, prin EURIBOR. Pentru creditele în lei, ROBOR poate reacționa mai rapid, iar IRCC abia cu întârziere. Un euro mai bine remunerat poate pune presiune pe leu și reduce spațiul BNR pentru scăderea dobânzii. La obligațiuni, randamentele pot urca, iar prețurile celor deja emise pot scădea. Mesajul este clar: perioada banilor ieftini se îndepărtează”, explică analistul Silviu Gresoi.

Ratele legate de IRCC și ROBOR nu cresc automat

Pentru milioanele de români care au credite în lei, situația este diferită. IRCC și ROBOR sunt indicatori ai pieței românești și nu sunt stabiliți de BCE.

Raul Putilean consideră că decizia europeană nu ar trebui să producă o creștere directă a acestor indici.

„ROBOR și IRCC nu au motive să fie afectați, fiind indici ai pieței interbancare românești. ROBOR 3M este la 5,84%, stabil de câteva săptămâni, iar IRCC trimestrial la 5,56%”, explică analistul.

Cu alte cuvinte, un român care are un credit ipotecar în lei calculat în funcție de IRCC nu ar trebui să se aștepte ca rata să îi crească luna următoare doar pentru că BCE a majorat dobânda.

Vezi și:

Euro digital fără internet: cum ar funcționa plata offline și ce relevanță are pentru România?

Europenii se întorc la banii cash. De ce numerarul revine în portofele într-o lume în care aproape totul se plătește cu telefonul

BNR își stabilește propria politică monetară în funcție în primul rând de situația din România, inclusiv de inflație. Dobânda-cheie este în prezent de 6,5%.

Ce se poate întâmpla cu euro

O altă întrebare importantă este dacă majorarea dobânzii BCE poate determina aprecierea euro față de leu. În teorie, dobânzile mai mari pot face moneda europeană mai atractivă pentru investitori. În practică, însă, evoluția euro-leu depinde de mai mulți factori, iar BNR are un rol important în limitarea fluctuațiilor puternice.

„Cursul euro/leu ar trebui să rămână stabil, dar nu din cauza dobânzilor băncilor comerciale, ci pentru că BNR administrează activ cursul prin intervenții din rezervele valutare. Singurul canal indirect ar fi diferențialul de dobândă leu-euro, care influențează fluxurile de capital, dar efectul e de regulă absorbit de BNR”, afirmă Raul Putilean.

Prin urmare, majorarea dobânzii BCE nu înseamnă automat un salt al euro, însă dacă diferența dintre dobânzile din România și zona euro se reduce semnificativ, presiunea asupra leului poate deveni mai mare.

Un alt risc pentru români: prețurile

Efectele nu se limitează la credite. Adrian Negrescu avertizează că România ar putea resimți un nou val de presiuni inflaționiste, mai ales dacă energia și carburanții continuă să se scumpească.

„Decizia BCE anunță, din păcate, un nou val de inflație pe care îl vom simți poate mai mult decât ceilalți europeni. Creșterea dobânzilor înseamnă că banii devin mai scumpi, iar efectele se vor vedea în creșterea prețurilor. În România, chiar dacă dobânda-cheie este înghețată la 6,5%, majorarea prețurilor la energie și carburanți, coroborată cu efectele scumpirilor din UE, se vor traduce într-un nou val de inflație”, afirmă analistul.

Negrescu consideră însă că BNR nu are, în acest moment, motive să majoreze dobânda-cheie.

Statul s-ar putea împrumuta mai scump

Există și un efect mai puțin vizibil imediat pentru populație: costurile la care România se împrumută. Randamentele obligațiunilor românești ar putea crește marginal după decizia BCE, însă analiștii consideră că deficitul bugetar, riscul de țară și ratingul României vor cântări mult mai greu.

Adrian Negrescu atrage atenția asupra evaluării S&P programate pentru 2 octombrie.

„Dacă vom intra în Junk, dobânzile vor exploda, dacă nu probabil vor rămâne în intervalul 7-8% cel puțin până în primăvara anului viitor”, spune acesta.

BCE nu promite că aici se opresc majorările

Nici BCE nu spune că majorarea din septembrie va fi ultima. Christine Lagarde, președinta instituției, a subliniat că deciziile următoare vor depinde de inflație, energie și evoluția economiei.

„Vom urma o abordare bazată pe date și pe fiecare întâlnire în parte pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare”, a declarat Lagarde, precizând că BCE „nu se angajează în prealabil față de o anumită traiectorie a ratei dobânzii”.

Pentru români, concluzia este că efectul imediat ar trebui să fie limitat: ratele calculate în funcție de IRCC sau ROBOR nu cresc automat, creditele în euro sunt cele mai expuse unei eventuale creșteri a EURIBOR, iar cursul euro-leu ar putea rămâne relativ stabil. Riscul mai important pe termen mediu este ca dobânzile ridicate în Europa, energia scumpă și inflația internă să amâne momentul în care creditele și finanțarea vor deveni din nou mai ieftine.