Pot părinții să treacă casa pe numele unui singur copil fără să-i anunțe pe ceilalți? Ce spune legea și când pot fi contestate actele

Mulți părinți aleg să își organizeze din timpul vieții patrimoniul și decid să treacă locuința pe numele unuia dintre copii. În astfel de situații apare o întrebare frecventă: pot face acest lucru fără să îi informeze pe ceilalți copii?

Răspunsul este da, însă există câteva aspecte importante pe care atât părinții, cât și moștenitorii ar trebui să le cunoască. Faptul că ceilalți copii nu sunt anunțați nu înseamnă automat că actul este ilegal, dar în anumite situații acesta poate produce efecte și asupra moștenirii sau poate fi contestat în instanță.

Părinții sunt liberi să dispună de bunurile lor cât timp sunt în viață

Atât timp cât sunt proprietarii unei locuințe și au capacitate deplină de exercițiu, părinții pot decide ce fac cu bunurile lor.

Ei pot:

Vezi și:

Pot părinții să treacă casa pe numele unui singur copil fără să-i anunțe pe ceilalți? Ce spune legea și când pot fi contestate actele

• să vândă casa;
• să o doneze;
• să încheie un contract de întreținere;
• să întocmească un testament.

În cazul unei donații sau al unei vânzări, legea nu îi obligă să obțină acordul copiilor și nici să îi informeze înainte de semnarea actelor.

Prin urmare, un părinte poate dona casa unuia dintre copii fără ca frații acestuia să fie prezenți la notar sau să își dea acordul.

Ce se întâmplă dacă locuința este bun comun al părinților

Situația este diferită dacă imobilul aparține ambilor soți.

Vezi și:

Unul dintre frați a renovat casa părinților. Primește o parte mai mare din moștenire? Ce spune legea

Bunul pentru care românii se ceartă cel mai des după moartea părinților. Moștenirea care provoacă cele mai multe conflicte în familiile din România

Dacă locuința a fost dobândită în timpul căsătoriei și face parte din bunurile comune, un singur părinte nu poate dona sau vinde întreaga casă fără acordul celuilalt soț.

În acest caz, este necesar consimțământul ambilor proprietari pentru înstrăinarea întregului imobil.

Ce se întâmplă după decesul părinților

În multe familii, conflictele apar abia după deschiderea succesiunii, când ceilalți copii află că locuința a fost trecută pe numele unui singur frate sau al unei singure surori.

Mulți cred că actul este nul doar pentru că nu au fost informați. În realitate, simplul fapt că nu au avut cunoștință despre donație sau despre vânzare nu este suficient pentru anularea acesteia.

Instanța analizează dacă actul a fost încheiat cu respectarea condițiilor prevăzute de lege și dacă au fost afectate drepturile moștenitorilor.

Poate fi contestată donația?

Da, însă nu în orice situație.

De exemplu, dacă prin donația făcută unuia dintre copii este afectată rezerva succesorală, ceilalți moștenitori rezervatari pot solicita, în condițiile prevăzute de Codul civil, reducerea liberalităților excesive.

Rezerva succesorală reprezintă partea din moștenire pe care legea o protejează în favoarea anumitor moștenitori, cum sunt copiii și soțul supraviețuitor.

Fiecare caz este analizat individual, iar soluția depinde de valoarea bunurilor, existența altor donații și de masa succesorală rămasă la deces.

Poate un părinte să își lase toată averea unui singur copil?

În practică, un părinte poate decide să doneze sau să lase prin testament anumite bunuri unui singur copil.

Totuși, această libertate nu este absolută.

Dacă există moștenitori rezervatari, legea le recunoaște anumite drepturi care, în anumite situații, pot fi valorificate după decesul părintelui.

De aceea, simpla existență a unei donații nu înseamnă întotdeauna că ceilalți copii nu mai au niciun drept asupra patrimoniului succesoral.

Dar dacă părinții au făcut un contract de vânzare?

Uneori, părinții aleg să încheie un contract de vânzare-cumpărare cu unul dintre copii.

Dacă este o vânzare reală, încheiată cu respectarea condițiilor legale și prețul este plătit efectiv, ceilalți copii nu pot cere anularea actului doar pentru că nu au fost informați.

În schimb, dacă se susține că vânzarea ascunde, în realitate, o donație, litigiul poate deveni mai complex, iar instanța va analiza probele existente.

Testamentul produce efecte doar după deces

Spre deosebire de donație, testamentul nu transferă imediat proprietatea.

Părintele rămâne proprietar pe toată durata vieții și poate modifica sau revoca testamentul ori de câte ori dorește.

Abia după deces se stabilește modul în care bunurile vor fi împărțite între moștenitori, cu respectarea dispozițiilor legale privind rezerva succesorală.

Ce ar trebui să știe părinții înainte de a face actele

Specialiștii în drept recomandă ca orice decizie privind transmiterea patrimoniului să fie analizată cu atenție, deoarece poate genera conflicte între moștenitori.

Înainte de a dona sau de a vinde un imobil unuia dintre copii, este util să fie avute în vedere:

• regimul juridic al locuinței (bun propriu sau bun comun);
• existența altor copii sau a soțului supraviețuitor;
• efectele pe care donația le poate avea asupra succesiunii;
• diferențele dintre donație, testament și contractul de întreținere.

În concluzie, părinții pot trece casa pe numele unui singur copil fără să îi anunțe pe ceilalți, dacă sunt proprietarii bunului și respectă condițiile prevăzute de lege. Totuși, acest lucru nu înseamnă că ceilalți moștenitori își pierd automat toate drepturile. În anumite situații, după deschiderea succesiunii, actele pot fi analizate din perspectiva normelor privind rezerva succesorală sau a altor dispoziții prevăzute de Codul civil.

Pune aceste două ingrediente pe noptieră pentru a scăpa de ţânţari. Trucul redescoperit în fiecare vară