Bunul pentru care românii se ceartă cel mai des după moartea părinților. Moștenirea care provoacă cele mai multe conflicte în familiile din România

Moștenirea este, de multe ori, un moment delicat pentru orice familie. Deși legea stabilește clar cine are dreptul la bunurile unei persoane decedate, realitatea arată că numeroase succesiuni se transformă în conflicte care pot dura ani întregi. Notarii și avocații spun că există un bun care generează cele mai multe neînțelegeri între moștenitori: casa părintească.

Pentru mulți români, locuința în care au crescut are o valoare care depășește cu mult aspectul financiar. Tocmai din acest motiv, după moartea părinților, împărțirea ei poate deveni o sursă de tensiuni între frați, surori și alți moștenitori.

De ce apar cele mai multe conflicte în jurul casei părintești

În numeroase situații, unul dintre copii a locuit ani la rând în casa părinților, s-a ocupat de întreținerea acesteia sau a investit bani în renovări. În același timp, ceilalți moștenitori consideră că au aceleași drepturi asupra imobilului și solicită partea care li se cuvine potrivit legii.

Problemele apar și atunci când unul dintre moștenitori dorește să păstreze locuința, iar ceilalți preferă vânzarea și împărțirea banilor. Lipsa unei înțelegeri poate duce la procese costisitoare și de lungă durată.

Vezi și:

Ce avere are Ciprian Ciucu? Terenurile, apartamentele și economiile declarate de primarul Capitalei

Specialiștii în drept succesoral spun că multe dintre aceste conflicte ar putea fi evitate prin discuții purtate din timp în familie sau prin întocmirea unui testament care să clarifice intențiile proprietarului.

Cine moștenește casa după decesul părinților

În lipsa unui testament, moștenirea se împarte conform prevederilor Codului Civil. Copiii și soțul supraviețuitor se numără printre moștenitorii legali și primesc cote stabilite de lege.

Atunci când există mai mulți copii, fiecare are dreptul la o parte din bunurile rămase după decesul părinților. Dacă printre moștenitori există neînțelegeri privind împărțirea casei, soluția poate fi fie încheierea unui acord la notar, fie deschiderea unei acțiuni în instanță pentru partaj.

Vezi și:

Ce se întâmplă cu casa părinților dacă frații nu se înțeleg la succesiune. Cine decide împărțirea bunurilor

În practică, casa părintească este bunul care ajunge cel mai frecvent în astfel de litigii, deoarece nu poate fi împărțită fizic la fel de ușor precum o sumă de bani.

Ce se întâmplă dacă unul dintre moștenitori nu vrea să vândă

O situație des întâlnită este aceea în care unul dintre frați dorește să locuiască în continuare în imobil, în timp ce ceilalți vor să își primească partea în bani.

În acest caz, moștenitorul care dorește să păstreze locuința poate încerca să cumpere cotele celorlalți. Dacă nu se ajunge la un acord, instanța poate dispune partajul și poate stabili modul în care va fi împărțită valoarea bunului.

Avocații atrag atenția că procesele de succesiune și partaj pot dura ani întregi și pot afecta relațiile dintre rude pentru mult timp.

Cum pot fi evitate disputele

Specialiștii recomandă ca succesiunea să fie dezbătută cât mai repede după deces și ca moștenitorii să încerce să ajungă la o înțelegere amiabilă. Costurile sunt mai mici, iar procedura este mult mai rapidă decât un proces.

De asemenea, un testament redactat corect poate reduce riscul apariției unor conflicte, chiar dacă legea protejează în continuare anumite drepturi ale moștenitorilor rezervatari.

În România, casa părintească rămâne bunul care provoacă cele mai multe neînțelegeri după decesul părinților. Pentru multe familii, valoarea sentimentală a locuinței se transformă într-o dispută care poate dura ani și care ajunge adesea în fața instanței.

Seniorii din București primesc ajutor gratuit ca să folosească internetul, telefonul și plățile online fără teamă