Cine plătește datoriile după deces. Tot ce trebuie să ştie moştenitorii despre creditele bancare şi restanţe la întreţinere

Moștenirea nu înseamnă doar case, terenuri, apartamente sau economii în bancă. În multe situații, odată cu bunurile unei persoane decedate se transmit și obligațiile acesteia, inclusiv credite, datorii către persoane fizice sau restanțe la diverse instituții. Mulți români cred că datoriile dispar odată cu decesul, însă legea prevede reguli clare privind răspunderea moștenitorilor și limitele acesteia.

Datoriile nu dispar automat după deces

Potrivit Codului Civil, patrimoniul unei persoane este format atât din active, adică bunurile și drepturile sale, cât și din pasive, respectiv datoriile și obligațiile existente la data decesului.

În momentul deschiderii succesiunii, moștenitorii pot primi atât bunurile, cât și obligațiile patrimoniale ale persoanei decedate. Cu alte cuvinte, moștenirea se transmite ca un întreg, iar cine acceptă succesiunea acceptă, în principiu, și datoriile existente.

Totuși, legea oferă o protecție importantă moștenitorilor.

Vezi și:

Cine plătește datoriile după deces. Tot ce trebuie să ştie moştenitorii despre creditele bancare şi restanţe la întreţinere

Ce spune Codul Civil

Conform Codului Civil în vigoare în 2026, moștenitorii răspund pentru datoriile defunctului numai în limita valorii bunurilor moștenite. Aceasta este una dintre cele mai importante reguli ale dreptului succesoral românesc.

De exemplu, dacă o persoană moștenește un apartament evaluat la 200.000 de lei și descoperă că defunctul avea datorii de 150.000 de lei, acestea pot fi achitate din patrimoniul succesoral.

Dacă însă datoriile sunt de 300.000 de lei, moștenitorul nu este obligat să plătească diferența de 100.000 de lei din propriul buzunar.

Vezi și:

România se împrumută cu un miliard de euro pe săptămână. Nota de plată va ajunge la fiecare român, cum suntem afectaţi direct

Studiu: peste 80% dintre români consideră că taxele sunt prea mari. Mulți spun că și-au consumat economiile în ultimul an

Acceptarea moștenirii este esențială

Mulți oameni nu știu că au posibilitatea să renunțe la moștenire. Potrivit legii, orice persoană chemată la succesiune poate accepta sau poate renunța la moștenire. Termenul general pentru exercitarea acestui drept este de un an de la data deschiderii succesiunii.

Dacă există suspiciuni că patrimoniul este încărcat cu datorii foarte mari, moștenitorii pot solicita informații suplimentare înainte de a lua o decizie.

Renunțarea la moștenire înseamnă că persoana respectivă nu primește nici bunurile și nici obligațiile succesorale.

Ce se întâmplă cu un credit bancar

Una dintre cele mai întâlnite situații este cea a creditelor bancare. În cazul unui împrumut aflat încă în derulare, banca poate solicita recuperarea sumelor din masa succesorală. În multe cazuri însă, creditele ipotecare sau creditele de consum sunt însoțite de polițe de asigurare care pot acoperi soldul rămas de plată în cazul decesului titularului.

De aceea, înainte de orice demers, moștenitorii trebuie să verifice existența unei asigurări atașate contractului de credit.

Datoriile la întreținere, ANAF sau utilități

Nu doar creditele bancare intră în masa succesorală. Restanțele la întreținere, facturile neachitate la energie, gaze sau apă, obligațiile fiscale către ANAF și alte datorii existente la momentul decesului pot fi recuperate din patrimoniul moștenit.

În practică, notarul care instrumentează succesiunea poate solicita documente și informații privind situația patrimonială a persoanei decedate.

Pot fi executați moștenitorii?

Da, dar numai în condițiile prevăzute de lege. Creditorii pot urmări bunurile care au intrat în patrimoniul moștenitorilor prin succesiune. Totuși, aceștia nu pot cere mai mult decât valoarea bunurilor moștenite.

Această regulă îi protejează pe moștenitori de situațiile în care datoriile sunt mai mari decât averea rămasă.

Ce trebuie verificat înainte de acceptarea succesiunii

Specialiștii recomandă ca înainte de acceptarea unei moșteniri să fie analizate cu atenție toate elementele patrimoniului. Este important să fie identificate bunurile, conturile bancare, eventualele credite, datorii fiscale, litigii sau alte obligații financiare care ar putea afecta valoarea reală a moștenirii.

În multe cazuri, o succesiune care pare avantajoasă la prima vedere poate ascunde obligații importante.

Regula pe care mulți români nu o cunosc

Cea mai mare surpriză pentru mulți moștenitori este că datoriile nu se sting automat prin deces, dar nici nu pot depăși valoarea bunurilor moștenite. Legea română oferă astfel un echilibru între drepturile creditorilor și protecția moștenitorilor.

Din acest motiv, înainte de acceptarea unei moșteniri, este recomandată consultarea unui notar sau a unui specialist în drept succesoral, pentru a înțelege exact atât beneficiile, cât și obligațiile care vin odată cu patrimoniul unei persoane decedate.

Platforma care îi duce pe turiști direct în gospodăriile de la sat. Gazdele pot câștiga bani legal, ce este programul „Viața la țară”