XPeng strânge aproximativ 774 de milioane de euro pentru robotul IRON: rivalul Tesla Optimus intră în producție până la finalul lui 2026

XPeng nu mai vrea să fie privită exclusiv ca o companie de automobile electrice. Producătorul chinez tocmai a atras o finanțare de peste 774 de milioane de euro pentru divizia sa de robotică, evaluată după tranzacție la peste 5,4 miliarde de euro, iar principala miză este trecerea robotului umanoid IRON de pe scenă și din demonstrații controlate către producția de serie.

Compania descrie finanțarea drept cea mai mare rundă privată realizată vreodată în China în domeniul inteligenței artificiale „embodied”, termen folosit pentru sistemele AI care nu există doar într-un server sau într-o aplicație, ci controlează un corp fizic capabil să interacționeze cu lumea.

Ținta anunțată este agresivă: producția în serie trebuie să înceapă până la finalul anului 2026, iar livrările comerciale către China și piețele internaționale sunt programate pentru 2027. Dacă XPeng respectă calendarul, presiunea asupra Tesla și proiectului Optimus va deveni considerabilă.

IRON are 76 de grade de libertate și trei procesoare AI cu 2.250 TOPS

Actuala generație IRON a fost prezentată în noiembrie 2025 și a atras imediat atenția prin mersul neobișnuit de natural. Mișcările au părut atât de apropiate de cele umane încât numeroși spectatori online au acuzat XPeng că ar fi ascuns o persoană într-un costum.

CEO-ul He Xiaopeng a răspuns într-un mod greu de uitat: a deschis pe scenă o porțiune a piciorului robotului pentru a arăta componentele și cablurile din interior.

IRON dispune de 76 de grade de libertate în întregul corp, iar fiecare mână are 21. Structura este acoperită cu ceea ce XPeng numește o rețea flexibilă complet închisă, practic o carcasă moale sau o formă de „piele” sintetică menită să facă interacțiunea mai sigură și aparența mai apropiată de cea umană.

Vezi și:

Agenții AI ai OpenAI au accesat site-uri ale guvernului american, iar compania verifică ce au făcut modelele sale

Generația Z mizează pe AI pentru salarii mai mari și șanse mai bune la angajare. Ce șanse au tinerii din România să profite de această schimbare

Puterea de calcul provine din trei cipuri Turing AI dezvoltate de XPeng, care furnizează împreună aproximativ 2.250 TOPS. Compania afirmă că modelul său Physical AI poate rula direct pe robot, permițând efectuarea unor sarcini complexe fără ca fiecare mișcare să fie controlată de un operator aflat în altă cameră.

Această afirmație va trebui însă verificată în utilizare reală. Demonstrațiile roboților umanoizi sunt frecvent criticate pentru teleoperare sau pentru utilizarea unor scenarii învățate în avans, iar diferența dintre un demo spectaculos și un robot capabil să lucreze autonom opt ore pe zi rămâne uriașă.

XPeng vrea peste 1.000 de roboți pe lună și vorbește deja despre un milion

Finanțarea este condusă de IDG Capital, alături de Gaorong Ventures și cu sprijin strategic din partea Tencent și Alibaba. Din total, aproximativ 516 milioane de euro provin de la investitori externi, circa 172 milioane de euro de la o subsidiară XPeng și aproximativ 86 milioane de euro de la conducerea companiei.

În paralel, XPeng își reorganizează activele de robotică într-o subsidiară separată. Procesul ar urma să dureze aproximativ 18 luni, iar producătorul auto va păstra aproximativ 82% din companie. Astfel, divizia poate primi o evaluare proprie și investiții dedicate, fără să fie desprinsă complet de grup.

Avantajul major pe care XPeng spune că îl are în fața startup-urilor de robotică este experiența în producția auto. Compania livrează deja automobile la scară mare și poate transfera către roboți standardele de fabricație, controlul calității, furnizorii și procesele industriale dezvoltate pentru mașini electrice.

Ținta inițială este o capacitate de peste 1.000 de roboți IRON pe lună. Mai departe, XPeng a vehiculat obiectivul spectaculos de un milion de unități până în 2030.

Primele exemplare ar urma să fie folosite în propriile magazine și campusuri XPeng, unde compania poate testa roboții în medii relativ controlate. Abia apoi urmează extinderea către clienți și alte domenii.

Pentru România, roboții umanoizi de acest tip par încă departe de viața cotidiană, însă transformarea fabricilor europene și deficitul de forță de muncă fac subiectul relevant inclusiv local. Dacă producția la scară mare reduce dramatic costurile, întrebarea nu va mai fi dacă roboții umanoizi ajung în industrie, logistică sau retail, ci cât de repede și pentru ce activități vor deveni economic mai avantajoși decât alternativele existente.

De ce unele cabluri USB-C nu funcționează cu PC-ul tău, deși se potrivesc perfect în port