Numărul profesorilor necalificați s-a dublat în România. Comisia Europeană pregătește măsuri pentru educație

Comisia Europeană a prezentat un pachet de măsuri pentru îmbunătățirea competențelor de bază ale elevilor, sprijinirea profesorilor și folosirea mai sigură a tehnologiilor digitale în școli. Inițiativele includ parteneriate între unități de învățământ din țări diferite și testarea unui certificat de alfabetizare în inteligența artificială din anul școlar 2027–2028. În România, deficitul de personal calificat rămâne în dezbatere, însă cifrele comunicate de sindicate și cele transmise de Ministerul Educației diferă.

Ce arată datele despre profesorii necalificați din România

Reprezentanții Federației Sindicatelor Libere din Învățământ au vorbit despre peste 6.300 de profesori necalificați. Cifra a fost invocată de vicepreședintele FSLI, George Purcaru, în declarații despre dificultățile cu care se confruntă școlile.

Datele finale transmise de Ministerul Educației către Tribuna Învățământului indică însă 4.027 de cadre didactice fără studiile corespunzătoare postului în anul școlar 2026–2027. Publicația arată că diferența față de cifra sindicală nu poate fi lămurită fără documentul din care provine aceasta.

Comparația cu anii anteriori necesită, la rândul său, atenție. Ministerul a comunicat pentru anul curent un număr de persoane, în timp ce datele disponibile pentru perioadele precedente sunt exprimate în norme didactice, care reprezintă volumul de muncă, nu numărul angajaților.

Vezi și:

Indexarea și majorarea pensiilor nu sunt același lucru. Care este diferența și când primesc pensionarii mai mulți bani

Prin urmare, aceste valori nu permit confirmarea unei dublări de la un an la altul. Categoria personalului fără studii corespunzătoare postului poate include și absolvenți de facultate cu altă specializare decât cea necesară disciplinei predate.

Comisia Europeană propune parteneriate între școli

Pachetul prezentat de Comisia Europeană pe 5 noiembrie urmărește patru direcții. Acestea privesc competențele de bază, instrumentele digitale și inteligența artificială, profesia didactică și modernizarea educației și formării profesionale.

Una dintre inițiative este dezvoltarea alianțelor europene ale școlilor. Unități de învățământ și autorități școlare din state diferite ar urma să lucreze în parteneriate de durată, cu planuri măsurabile pentru îmbunătățirea rezultatelor elevilor.

Vezi și:

Școala care renaște într-un sat din România. Directoarea face zilnic 130 km, iar elevii vin acum și din comunele vecine

Ce vrea să schimbe Sorin Costreie pentru profesori și elevi. „Ne trebuie o educaţie care să nu mai fie lăsată singură”

Sprijinul specific prin Erasmus+ este pregătit începând din 2027. Comisia își propune extinderea la 100 de alianțe anual în următorul cadru financiar multianual, alături de o rețea europeană care să conecteze serviciile de consiliere și sprijin pentru școli.

Necesitatea finanțării este subliniată și de Alexandru Croitoru, director la Colegiul „Mihai Viteazul” din București, în reportajul Observator.

„Metode de intervenție există și la nivel local, nu avem nevoie de directive europene, problema noastră este lipsa finanțării adecvate a educației pentru ca aceste măsuri să poată să fie implementate”, a declarat acesta.

Citește și: Ce se schimbă pentru profesori prin debirocratizarea școlilor. Ministerul Educației pregătește noi măsuri

Condiții de muncă și pregătire mai bună pentru profesori

Comisia propune o agendă europeană dedicată atractivității profesiei didactice. Statele membre sunt încurajate să răspundă deficitului prin condiții de muncă și perspective de carieră mai bune, pregătire inițială solidă și dezvoltare profesională.

Sunt avute în vedere și academii modernizate pentru cadrele didactice, care să sprijine profesorii debutanți și directorii începând din 2027. Un alt obiectiv este implicarea mai strânsă a reprezentanților profesiei în dialogul european despre educație.

Problemele de recrutare apar și în analiza OCDE „Education at a Glance 2026”, dedicată României. Raportul arată că o pondere redusă a profesorilor fără calificare completă nu exclude dificultățile de ocupare a catedrelor.

Potrivit analizei, unele școli nu reușesc să recruteze personal pentru anumite posturi, iar lipsurile sunt mai pronunțate la matematică și disciplinele științifice. Situația nu poate fi descrisă doar printr-o singură cifră despre profesorii necalificați.

Citește și: Schimbare în liceele din România, din 2027. Materia care îi va învăța pe elevi să folosească inteligența artificială

Ce pregătește Comisia pentru utilizarea inteligenței artificiale

Pachetul european include dezvoltarea unor repere de învățare și orientări pentru evaluarea competențelor de utilizare a inteligenței artificiale. Testarea unui certificat este prevăzută începând cu anul școlar 2027–2028.

Inițiativa nu reprezintă anunțarea unei discipline obligatorii pentru toți elevii europeni de 15 ani. Comisia propune instrumente comune prin care școlile să poată aborda folosirea tehnologiei în procesul de învățare.

Totodată, pe 3 noiembrie a fost înființat consorțiul european pentru infrastructură digitală în educație, EDU-EDIC, la cererea a opt state fondatoare. Acesta urmărește colaborarea pentru servicii digitale și de inteligență artificială și schimbul securizat de date între instituțiile de învățământ.

Comisia pregătește și orientări comune pentru siguranța online și echilibrul dintre timpul petrecut în fața ecranelor și activitățile offline. Pe 20 noiembrie este programat summitul european la care vor fi discutate etapele implementării pachetului.

Maya Hawke din „Stranger Things” intră într-un nou univers fantasy. Actrița va juca în filmul „Magic: The Gathering”