Vocea ta ar putea indica modul în care îmbătrânești. Un nou AI găsește legături cu declinul cognitiv și demența

Felul în care vorbești ar putea oferi indicii despre îmbătrânirea creierului. Cercetătorii au dezvoltat un instrument bazat pe inteligență artificială care estimează vârsta unei persoane analizând vocea, vocabularul, pauzele și ritmul vorbirii. Persoanele a căror voce părea „mai bătrână” decât vârsta reală prezentau mai frecvent probleme cognitive și semne asociate cu îmbătrânirea biologică accelerată, potrivit Live Science.

Rezultatele provin dintr-un studiu publicat în Science Advances și realizat pe 2.928 de adulți vorbitori de spaniolă. Participanții proveneau din Argentina, Chile, Columbia, Mexic și Peru și aveau între 18 și 88 de ani. Cercetătorii avertizează însă că instrumentul nu poate diagnostica demența și nu poate spune, deocamdată, dacă o persoană sănătoasă va dezvolta boala în viitor.

Cum estimează AI-ul vârsta unei persoane doar din felul în care vorbește

Participanții au trecut prin șapte tipuri de teste. Printre ele s-au numărat descrierea unui videoclip, enumerarea cât mai multor animale sau legume într-un minut și reproducerea unei povești imediat după audiere și apoi după o pauză de aproximativ 20-30 de minute.

Înregistrările au fost transcrise și analizate. Cercetătorii au extras peste 700 de caracteristici. Au urmărit viteza vorbirii, durata pauzelor, tonul, alegerea cuvintelor, vocabularul și expresivitatea emoțională.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Modelul de machine learning a fost apoi antrenat să estimeze vârsta cronologică. Cercetătorii au comparat rezultatul oferit de AI cu vârsta reală și au calculat ceea ce numesc „speech-age gap”, adică diferența dintre vârsta estimată din vorbire și cea din actul de identitate.

Persoanele fără probleme cognitive aveau, în general, cele mai mici diferențe. Valorile deveneau mai mari la participanții cu deficit cognitiv ușor, boala Alzheimer sau demență frontotemporală.

Inteligența artificială este deja testată în mai multe direcții pentru identificarea precoce a unor astfel de probleme. Playtech a prezentat anterior un sistem prin care AI poate semnala indicii de demență analizând informațiile din documentele medicale.

Vezi și:

Medicamentul banal pentru colesterol asociat cu un risc mai mic de demență. Studiul uriaș pe peste 130.000 de oameni

Somnul profund ar putea proteja creierul de Alzheimer. Ce au descoperit cercetătorii

O voce „mai bătrână” a fost asociată și cu markeri biologici

Diferența nu s-a observat doar în testele cognitive. Persoanele pentru care AI-ul calcula o vârstă mai mare din vorbire obțineau rezultate mai slabe la teste de memorie, limbaj și atenție. Unele aveau și mai multe dificultăți în activitățile cotidiene.

Cercetătorii au comparat rezultatele și cu trei „ceasuri epigenetice”. Acestea estimează îmbătrânirea biologică prin modificări chimice asociate ADN-ului. O diferență mai mare între vârsta reală și cea estimată din vorbire a fost asociată cu semne mai accentuate de îmbătrânire biologică.

La participanții diagnosticați cu Alzheimer, diferențele mai mari au fost corelate și cu niveluri crescute de p-tau217, un biomarker asociat bolii. Cercetările din ultimii ani sugerează că semnele biologice asociate Alzheimer pot apărea cu mult înaintea simptomelor.

Studiul a identificat și legături cu factori sociali. Diferențele mai mari au apărut mai des la persoane care trecuseră prin dificultăți financiare, acces redus la servicii medicale, insecuritate alimentară sau aveau mai puțini ani de educație.

Autorii consideră că analiza vorbirii ar putea deveni atractivă deoarece este ieftină și ușor de repetat. Spre deosebire de imagistica cerebrală sau analizele de sânge, o înregistrare vocală poate fi realizată aproape oriunde.

Instrumentul nu poate diagnostica deocamdată demența

Rezultatele trebuie interpretate cu prudență. O voce care pare mai „bătrână” pentru algoritm nu înseamnă automat că persoana are Alzheimer sau o altă formă de demență.

Felul în care vorbim poate fi influențat de oboseală, depresie, stres, starea generală de sănătate sau alte probleme. Din acest motiv, cercetătorii văd tehnologia mai degrabă ca pe un posibil instrument suplimentar de screening, nu ca pe un înlocuitor pentru consultul și investigațiile medicale.

Există și o limitare importantă a studiului. Modelul a fost antrenat exclusiv pe vorbitori de spaniolă din cinci țări latino-americane. Nu poate fi presupus că va funcționa identic în română, engleză sau alte limbi. Fiecare limbă are ritmuri, structuri și particularități diferite.

În plus, o mare parte dintre participanți au fost analizați într-un singur moment. Cercetătorii nu pot spune încă dacă modificările vocii apar înaintea declinului cognitiv sau dacă sunt o consecință a acestuia.

Următorul pas este testarea tehnologiei în alte limbi și monitorizarea participanților pe perioade mai lungi. Dacă rezultatele vor fi confirmate, analiza vocii s-ar putea alătura instrumentelor prin care inteligența artificială este introdusă tot mai mult în medicină.

Pentru moment, studiul arată că vocea conține mai multe informații despre starea organismului decât pare la prima vedere. AI-ul poate detecta tipare greu de observat de oameni, dar transformarea lor într-un test medical utilizabil individual va necesita studii mai ample și mai diverse.

Vocea ta ar putea indica modul în care îmbătrânești. Un nou AI găsește legături cu declinul cognitiv și demența