Vila romană descoperită lângă Roma care ar putea avea legături cu împărații Hadrian și Marcus Aurelius

Vila romană descoperită lângă Roma care ar putea avea legături cu împărații Hadrian și Marcus Aurelius
O vedere de sus asupra a patru încăperi ale vilei aflate în curs de excavare. (foto: Ministerul Culturii din Italia / Soprintendența Specială din Roma)

O descoperire spectaculoasă de la marginea Romei readuce în atenție una dintre cele mai fascinante perioade ale Imperiului Roman. O vilă antică, necunoscută până acum arheologilor, a fost scoasă la lumină în zona Castel di Guido, la aproximativ 19 kilometri vest de zidurile antice ale capitalei italiene. Situl se află într-un teritoriu care, în urmă cu aproape două milenii, era cunoscut sub numele de Lorium, o zonă frecventată de unele dintre cele mai importante figuri ale Romei imperiale.

Descoperirea este cu atât mai interesantă cu cât vila nu a fost găsită în urma unei cercetări planificate, ci după ce autoritățile au fost alertate în legătură cu săpături ilegale. Intervenția clandestină, realizată cu utilaje grele, a afectat structurile antice, însă a atras atenția asupra unui sit de o valoare istorică uriașă. După oprirea lucrărilor ilegale, arheologii au început o intervenție de urgență pentru a documenta, proteja și stabiliza vestigiile.

O vilă imperială ascunsă sub pământ

Primele cercetări au scos la iveală o parte dintr-o vilă romană de mari dimensiuni, construită cel mai probabil în secolul I d.Hr. și abandonată în secolul al III-lea. Printre elementele identificate se află un atrium, adică zona centrală de primire a casei, camere cu podele decorate în mozaic, pereți pictați și spații legate de activitățile agricole ale unei reședințe rurale de elită.

Unul dintre cele mai spectaculoase elemente este impluviumul central, bazinul din marmură folosit în casele romane pentru colectarea apei de ploaie. Acesta era înconjurat de mozaicuri alb-negru cu motive geometrice și vegetale, semn al unui rafinament specific aristocrației romane. Pereții păstrați până la aproximativ 1,5 metri înălțime aveau fresce cu fundal roșu, panouri multicolore, figuri umane și elemente botanice.

În jurul încăperii centrale au fost descoperite mai multe camere, unele cu pavimente foarte bine conservate. Mozaicurile includ forme geometrice, octogoane negre pe fundal alb, dreptunghiuri și modele decorative care indică un nivel ridicat al meșterilor implicați. Nu vorbim despre o locuință modestă, ci despre o reședință bogată, gândită să transmită statut, putere și gust artistic.

Arheologii au găsit și o statuie fragmentară din marmură albă, de aproximativ 80 de centimetri înălțime. Aceasta reprezintă un bărbat bărbos, îmbrăcat într-o tunică scurtă, care pare să poarte un animal mic, posibil un vițel sau un purcel. Specialiștii cred că ar putea fi vorba despre Silvanus, zeul roman al pădurilor, câmpurilor și turmelor, o divinitate strâns legată de lumea rurală.

Arheologii au descoperit o statuie a vechii divinități romane Silvanus, protectorul turmelor. (foto: Ministerul Culturii din Italia / Soprintendența Specială din Roma)

Legătura posibilă cu dinastia Antonină

Importanța vilei vine nu doar din frumusețea descoperirilor, ci și din locul în care a fost găsită. Castel di Guido se află în vechiul teritoriu Lorium, o zonă asociată cu proprietăți imperiale și cu dinastia Antonină. Aici ar fi copilărit Antoninus Pius, împărat al Romei între anii 138 și 161 d.Hr., cel care și-a construit o reședință imperială în această regiune și a murit tot la Lorium.

Zona a fost frecventată și de Hadrian, împăratul care l-a adoptat pe Antoninus Pius pentru a-l desemna succesor, dar și de Marcus Aurelius, nepotul, fiul adoptiv și ginerele lui Antoninus Pius. Tocmai de aceea, cercetătorii iau în calcul posibilitatea ca vila descoperită să fi aparținut unei familii aristocratice apropiate de domeniul imperial sau chiar unor membri ai cercului Antoninilor.

Deocamdată, nu există o dovadă definitivă că Hadrian, Antoninus Pius sau Marcus Aurelius au locuit efectiv în această vilă. Totuși, calitatea mozaicurilor, frescelor și sculpturii, împreună cu poziționarea sitului, indică un proprietar de rang foarte înalt. În lumea romană, o astfel de reședință nu era doar o casă de vacanță, ci un spațiu de putere, administrare agricolă, reprezentare socială și prestigiu.

Descoperirea completează imaginea unei regiuni care era mult mai importantă decât ar putea părea astăzi. În afara centrului monumental al Romei, elitele imperiale își construiau domenii vaste, legate de drumuri, terenuri agricole și rețele politice. Vila de la Castel di Guido devine astfel o piesă nouă într-un puzzle istoric care încă nu este complet.

O descoperire salvată în ultimul moment

Cazul arată și cât de vulnerabil este patrimoniul arheologic. Dacă săpăturile ilegale nu ar fi fost raportate, vila ar fi putut fi distrusă sau jefuită înainte ca specialiștii să apuce să o documenteze. Intervenția rapidă a autorităților italiene a transformat o situație de risc într-o descoperire majoră pentru istoria Romei.

Lucrările nu sunt finalizate, iar cercetările viitoare vor trebui să stabilească mai precis datarea vilei, etapele de folosire și motivul abandonării. Specialiștii vor încerca să afle dacă părăsirea reședinței are legătură cu declinul domeniului imperial de la Lorium sau cu mutarea centrului de interes al familiei imperiale în alte zone.

Pentru public, descoperirea are și o dimensiune specială. Autoritățile italiene au anunțat un tur arheologic gratuit pe 20 iunie, prin care vizitatorii pot vedea situl, mozaicurile aflate în restaurare și locul în care a fost identificată vila. Este o ocazie rară de a vedea o descoperire aproape imediat după ce a fost scoasă la lumină.

Vila romană de la Castel di Guido nu este doar o ruină frumoasă, ci o fereastră către viața aristocrației imperiale de acum aproape două mii de ani. Între mozaicuri, fresce, statuia lui Silvanus și posibila legătură cu Hadrian, Antoninus Pius și Marcus Aurelius, situl promite să devină una dintre cele mai importante descoperiri recente din jurul Romei.