Vârsta la care creierul nu mai produce neuroni, contrazisă de o nouă descoperire. Ce se întâmplă la unii oameni de peste 80 de ani

Multă vreme, ideea dominantă a fost că, odată cu înaintarea în vârstă, creierul uman își pierde treptat capacitatea de a produce neuroni noi, mai ales în zonele legate de memorie. De aici și imaginea destul de sumbră a îmbătrânirii: un creier care nu doar că slăbește, dar care nu mai are aproape deloc resurse să se refacă. Noua cercetare schimbă însă această poveste într-un mod spectaculos.

O echipă de cercetători a arătat că la unii oameni trecuți bine de 80 de ani creierul continuă să producă neuroni noi, iar fenomenul pare să fie legat de păstrarea unei memorii excepționale. Cu alte cuvinte, nu doar că neurogeneza nu dispare complet la vârste foarte înaintate, dar în anumite cazuri ea pare să rămână mai activă decât la media populației, inclusiv comparativ cu persoane mai tinere.

Descoperirea este importantă pentru că atinge una dintre cele mai disputate întrebări din neuroștiințe: mai produce sau nu creierul adult neuroni în hipocamp, regiunea-cheie pentru memorie și învățare? Ani la rând, studiile au oferit răspunsuri contradictorii, iar disputa nu a fost deloc una minoră. Unele cercetări au sugerat că neurogeneza umană adultă continuă, altele au susținut că ea scade dramatic sau chiar devine aproape absentă odată cu îmbătrânirea.

Ce au arătat studiile de până acum

În experimentele pe rozătoare, lucrurile sunt mult mai clare: hipocampul produce neuroni noi pe parcursul vieții, iar acest proces scade odată cu vârsta și este afectat în modelele de Alzheimer. La oameni, însă, situația a fost mult mai greu de demonstrat, pentru că rezultatele depind foarte mult de felul în care sunt prelevate și analizate țesuturile, de markerii biologici folosiți și de metodele de secvențiere.

Vezi și:

Cum funcționează drona marină MAGURA V5. Este una dintre cele mai avansate arme navale și poate parcurge până la 800 de kilometri

În ultimii ani, mai multe lucrări au început să încline balanța spre ideea că neurogeneza adultă există totuși și la oameni. Un studiu din 2025 a identificat progenitori neuronali care se divid în hipocampul adult, iar alte cercetări au confirmat existența neuronilor imaturi în această regiune și scăderea lor în boala Alzheimer.

Potrivit celor de la Nature, noutatea adusă acum este însă și mai interesantă: cercetătorii nu s-au limitat la a spune că neurogeneza există, ci au legat-o de performanța memoriei la bătrânețe. Studiul publicat în Nature subliniază explicit că rămânea neclar dacă există vârstnici cu memorie ieșită din comun la care acest proces biologic se menține mai activ. Tocmai aici apare marea surpriză.

Ce se întâmplă la unii oameni de peste 80 de ani

Noua cercetare arată că anumite persoane foarte vârstnice, dar cu memorie remarcabilă, prezintă semne ale unei neurogeneze mai active în hipocamp. Asta sugerează că îmbătrânirea creierului nu este identică pentru toți și că există un tip de reziliență biologică rară, dar foarte valoroasă. Practic, la acești octogenari, creierul nu doar că rezistă mai bine, ci continuă să genereze celule nervoase noi într-un ritm mai bun decât ne-am fi așteptat.

Ideea schimbă mult felul în care privim bătrânețea. Dacă până acum accentul era pus mai ales pe pierdere, deteriorare și declin inevitabil, acum apare mai clar și posibilitatea unui creier care îmbătrânește diferit, mai lent și poate mai inteligent adaptat. Asta nu înseamnă că toți oamenii de peste 80 de ani păstrează această capacitate, ci că există cazuri în care ea supraviețuiește surprinzător de bine.

Relatarea publicată de Le Monde pe baza noilor rezultate pune accent exact pe această legătură dintre memoria excepțională și o neurogeneză mai intensă decât media. Pentru cercetători, implicațiile sunt uriașe: dacă vor înțelege de ce unii vârstnici păstrează această „fabrică” de neuroni activă, ar putea apărea în viitor noi direcții de prevenție sau tratament pentru declinul cognitiv și Alzheimer.

De ce descoperirea contează atât de mult

Miza nu este doar una teoretică. Dacă neurogeneza adultă contribuie la protejarea memoriei, atunci ea devine o țintă majoră pentru medicina viitorului. În loc să privim creierul vârstnic doar ca pe un organ care pierde, am putea începe să-l privim și ca pe unul care, în anumite condiții, încă poate construi.

Deocamdată, cercetătorii sunt prudenți. Noua descoperire nu spune că toți oamenii foarte în vârstă produc încă neuroni noi la nivel ridicat și nici că misterul a fost rezolvat complet. Dar spune ceva esențial: ideea unei vârste fixe după care creierul „se oprește” din a mai produce neuroni devine tot mai greu de susținut. Iar pentru știință, asta înseamnă o schimbare majoră de perspectivă.

Ce se întâmplă dacă pici o probă la Bacalaureat 2026. Mai trebuie să susții toate examenele?