Unde sunt cele mai multe școli cu risc de abandon. Topul județelor și situația celor aproape 1.500 de unități

Iași, Bacău și Mureș au cele mai multe unități de învățământ incluse pe lista Ministerului Educației pentru risc mare sau foarte mare de abandon în ciclul primar. Documentul cuprinde 1.487 de școli și structuri arondate, dintre care peste 80% sunt în mediul rural. Lista stabilește eligibilitatea pentru programul PRIMII, prin care școlile pot solicita finanțare pentru sprijinirea copiilor din clasele primare.

Iași conduce clasamentul, urmat de Bacău și Mureș

În lista unităților eligibile publicată de Ministerul Educației, Iași are 85 de unități, dintre care 48 sunt încadrate la risc foarte mare și 37 la risc mare. Dintre cele 85, nu mai puțin de 80 se află în mediul rural.

Urmează Bacău, cu 74 de unități, și Mureș, cu 73. În Bacău, 28 au risc foarte mare, în timp ce în Mureș această categorie cuprinde 53 de unități.

Următoarele poziții sunt ocupate de Constanța, cu 59 de unități, Suceava, cu 58, și Dolj, cu 57. Dâmbovița are 55, Timiș 54, iar Sibiu 50.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Clasamentul se schimbă dacă sunt luate în calcul numai unitățile cu risc foarte mare. Mureș este pe primul loc, cu 53, urmat de Iași, cu 48, Sibiu, cu 36, Brașov, cu 35, și Dâmbovița, cu 31.

În Brașov, 35 dintre cele 47 de unități de pe listă au risc foarte mare, adică aproximativ 74%. Proporțiile sunt ridicate și în Mureș, unde această categorie reprezintă circa 73%, și în Sibiu, cu 72%.

Aceste procente se raportează exclusiv la unitățile incluse în lista PRIMII. Ele nu reprezintă ponderea școlilor cu risc foarte mare din întreaga rețea școlară a județelor respective.

Vezi și:

Aproape 50.000 de elevi din școli vulnerabile ar putea primi sprijin prin programul PRIMII. Ce activități vor fi finanțate

Patru din cinci unități sunt în mediul rural

La nivel național, 722 de unități au risc foarte mare, iar 765 au risc mare. Din totalul de 1.487, în mediul rural se află 1.217, echivalentul a aproximativ 81,8%.

În această categorie intră 614 unități rurale cu risc foarte mare. În mediul urban, 108 dintre cele 270 de unități eligibile sunt încadrate la același nivel de risc.

Lista include 948 de școli cu personalitate juridică și 539 de structuri arondate. Printre acestea se găsesc 133 de școli primare, dar și unități cu alte niveluri de învățământ care organizează clase primare.

Hunedoara are o situație diferită de majoritatea județelor: 17 dintre cele 18 unități înscrise pe listă sunt în mediul urban. Douăsprezece se află în Valea Jiului, în Petroșani, Vulcan, Lupeni, Petrila și Uricani.

Caraș-Severin are cele mai puține unități eligibile, 12, urmat de Mehedinți, cu 13. Bucureștiul nu apare în această listă, în timp ce Ilfovul figurează cu 30 de unități.

Citește și: Criză de profesori calificați în școlile din București. La ce materii se găsesc tot mai greu cadre didactice

Riscul atribuit școlii nu înseamnă că fiecare copil este în pericol de abandon

Încadrarea unei unități într-o categorie de risc nu arată că fiecare elev al acesteia va abandona școala. Evaluarea privește vulnerabilitatea unității, iar copiii care au nevoie de intervenție sunt identificați individual prin instrumentele Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație, cunoscut drept MATE.

Indexul pentru învățământul primar urmărește cinci dimensiuni: stabilitatea cadrelor didactice, eficiența educațională, calitatea rezultatelor școlare, complexitatea structurii școlare și riscul eșecului școlar. Lista publicată prezintă categoria finală, fără valorile individuale ale indicatorilor pentru fiecare unitate.

Pentru identificarea elevilor aflați în risc sunt urmărite semnale precum rezultatele slabe, repetenția, absențele și comportamentul școlar nepotrivit. Îndeplinirea criteriilor din fișa de observare conduce la stabilirea unui plan de servicii educaționale pentru copil.

Dacă școala copilului tău apare în document, aceasta este eligibilă pentru a participa la program, în condițiile apelului. Prezența pe listă nu înseamnă însă că finanțarea a fost deja aprobată sau că fiecare elev a fost identificat individual ca fiind în risc.

Lista include și informații despre marginalizarea comunităților. 173 de unități au simultan risc foarte mare de abandon și grad mare de marginalizare, iar 172 dintre acestea sunt în mediul rural.

Cele mai multe asemenea unități se află în Iași, 20, Bacău, 16, Vaslui, 13, Suceava, 12, și Brașov, 10. În Vaslui, 29 dintre cele 34 de unități eligibile sunt în comunități cu grad mare de marginalizare.

Citește și: Criză de profesori în școlile din România, la doar două săptămâni de la începerea cursurilor. „Nu știm cu cine vom ocupa orele”

Ce sprijin pot primi școlile prin PRIMII

Programul PRIMII, lansat pe 28 septembrie, beneficiază de peste 1,21 miliarde de lei, prin Fondul Social European Plus și Programul Educație și Ocupare 2021–2027. Schema urmărește acordarea de granturi pentru cel puțin 350 de unități și sprijinirea a aproximativ 50.000 de elevi.

Finanțarea poate acoperi activități de tip „Școala după Școală”, lecții individualizate, recuperarea dificultăților de învățare și activități extrașcolare. Sunt prevăzute și materiale educaționale, hrană pentru elevii participanți, consiliere școlară și consiliere parentală.

Grantul se calculează la 7.408,19 lei pentru fiecare elev, pe an școlar. Suma este destinată activităților proiectului și nu reprezintă o plată directă către familie.

Pot solicita finanțare școlile de stat cu personalitate juridică și nivel primar, dacă ele sau cel puțin una dintre structurile arondate apar pe lista eligibilă. O altă condiție este existența a minimum 60 de elevi în ciclul primar, cumulat la nivelul școlii și al structurilor sale.

Cererile pentru prima rundă se transmit la adresa primii@edu.gov.ro până pe 12 octombrie 2026, ora 17:00. Școlile trebuie să aplice instrumentele MATE pentru învățământul primar și să utilizeze modulul din sistemul informatic cel târziu până la 30 octombrie.

Când poate fi desființată o clasă în timpul anului școlar. Situația îngrijorătoare din învățământul românesc care devine tot mai vizibilă