Tot mai mulți tineri renunță la programul clasic de lucru. Ce este „microshifting”, trendul care schimbă relația cu jobul

Ideea că o zi de muncă trebuie să înceapă la ora 9 dimineața și să se încheie la 17:00 pare să piardă teren, mai ales în rândul angajaților din generația Z. Odată cu dezvoltarea muncii la distanță și a programelor flexibile, tot mai mulți tineri aleg să își organizeze activitatea profesională în funcție de propriul ritm și de nevoile personale.

Fenomenul poartă numele de „microshifting” și începe să fie observat din ce în ce mai des de specialiștii în resurse umane. Conceptul presupune împărțirea zilei de lucru în mai multe intervale, separate de pauze dedicate unor activități personale, fără ca productivitatea să fie afectată.

Cum funcționează microshifting și de ce atrage generația Z

Spre deosebire de programul tradițional, în care angajații sunt prezenți la birou sau conectați la laptop într-un interval fix, microshiftingul pune accent pe rezultate și pe îndeplinirea obiectivelor, nu pe numărul de ore petrecute continuu la muncă.

Astfel, o persoană poate începe activitatea mai târziu dimineața, poate lua o pauză extinsă la prânz pentru sport, pentru o consultație medicală sau pentru rezolvarea unor probleme personale, urmând să își reia sarcinile ulterior. Pentru mulți angajați, această flexibilitate înseamnă un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală.

Vezi și:

Cum funcționează drona marină MAGURA V5. Este una dintre cele mai avansate arme navale și poate parcurge până la 800 de kilometri

Modelul este întâlnit în special în cazul celor care lucrează de acasă sau în sistem hibrid și necesită, de regulă, acordul angajatorului. În practică, programul poate varia semnificativ de la o persoană la alta. Unii aleg să înceapă munca în jurul prânzului, în timp ce alții își împart activitatea în mai multe sesiuni răspândite pe parcursul întregii zile.

Pentru generația Z, libertatea de a-și organiza singură timpul este unul dintre principalele avantaje. Mulți tineri spun că sunt mai eficienți atunci când lucrează în intervalele în care se simt cu adevărat productivi, în loc să respecte un orar impus.

Angajatorii observă beneficii, iar specialiștii HR spun că tendința va continua

Deși la prima vedere poate părea că un program fragmentat reduce eficiența, multe companii susțin exact contrariul. Angajații care își pot adapta programul la propriile nevoi raportează niveluri mai scăzute de stres și o satisfacție mai mare la locul de muncă.

Vezi și:

Generația Z renunță la permisul auto. Inclusiv în familia șefului Uber apare acest fenomen

Tinerii de azi recunosc că nu mai pot funcționa fără AI. Teama ascunsă din spatele dependenței de ChatGPT și alte aplicații

În plus, specialiștii în resurse umane observă că flexibilitatea a devenit un criteriu important pentru atragerea și păstrarea talentelor. În special pentru generațiile mai tinere, posibilitatea de a avea control asupra propriului program cântărește uneori la fel de mult ca salariul sau alte beneficii, informează Pro TV.

Această schimbare de perspectivă mută atenția de la timpul petrecut la muncă către rezultatele obținute. Tot mai multe organizații încep să evalueze performanța prin prisma proiectelor finalizate și a obiectivelor atinse, nu prin numărul de ore petrecute în fața calculatorului.

Tendința nu este limitată la o singură țară. Sondaje recente realizate pe piețe importante din Europa arată că un procent semnificativ dintre angajați sunt interesați de forme mai flexibile de organizare a muncii. În state precum Regatul Unit și Franța, majoritatea respondenților spun că ar prefera un program care le oferă mai multă libertate în gestionarea timpului.

Pe măsură ce munca la distanță și instrumentele digitale devin tot mai răspândite, este posibil ca microshiftingul să se transforme dintr-un trend asociat generației Z într-un model de lucru adoptat pe scară largă. Pentru multe companii, provocarea nu va mai fi să monitorizeze fiecare oră lucrată, ci să găsească metode eficiente de a măsura performanța și rezultatele.

Românul care contribuie la misiunile NASA spre Lună. Povestea profesorului din Rădăuți care dezvoltă modele pentru bateriile viitorului