Tinerii de azi recunosc că nu mai pot funcționa fără AI. Teama ascunsă din spatele dependenței de ChatGPT și alte aplicații

Tinerii de azi recunosc că nu mai pot funcționa fără AI. Teama ascunsă din spatele dependenței de ChatGPT și alte aplicații
Imagine reprezentativă de ilustrație din filmul „Hackers”, lansat în 1995.

Inteligența artificială a devenit pentru mulți tineri nu doar un instrument de lucru, ci aproape o prelungire firească a modului în care gândesc, scriu, caută idei și rezolvă probleme la job. Un nou sondaj global arată că Generația Z folosește masiv aplicații precum ChatGPT și alte instrumente AI, dar începe să vadă și partea mai puțin confortabilă a acestei dependențe.

Potrivit unui material publicat de Newsweek, pe baza unei cercetări realizate în parteneriat cu GoTo și Workplace Intelligence, 93% dintre respondenții din Generația Z spun că AI i-a ajutat la muncă. În același timp, 40% recunosc că simt că nu mai pot funcționa fără el.

AI a devenit colegul invizibil de la muncă

Pentru tinerii care au intrat recent pe piața muncii, inteligența artificială nu mai este o noutate spectaculoasă, ci un instrument aproape banal. Este folosită pentru e-mailuri, idei, rezumate, organizarea sarcinilor, explicații rapide sau chiar pentru luarea unor decizii de lucru.

Problema apare când ajutorul devine cârjă. Același sondaj arată că 62% dintre respondenții din Generația Z spun că se bazează prea mult pe AI, iar 46% se tem că folosirea excesivă a acestor instrumente le erodează abilitățile și îi face „mai puțin inteligenți”. Alți 50% cred că dependența de AI le-ar putea afecta cariera pe termen lung.

Aici, pe Playtech, am mai scris despre felul în care tinerii trăiesc tot mai mult într-o epocă a post-adevărului, în care TikTok, algoritmii, AI-ul și emoțiile schimbă felul în care percep realitatea. În acest context, dependența de instrumente AI la muncă pare mai degrabă o continuare firească a unei lumi în care tehnologia filtrează deja o mare parte din gândire.

Mai rapizi, dar poate mai puțin siguri pe ei

Paradoxul este că AI chiar îi ajută pe angajați să fie mai eficienți. Aceleași date arată că instrumentele AI pot economisi, în medie, peste două ore de muncă pe zi. Pentru companii, sună excelent. Pentru angajați, însă, viteza vine cu o întrebare incomodă: ce mai înveți tu, dacă o parte tot mai mare din gândire este externalizată către software?

Specialiștii citați în material avertizează că riscul nu este simpla folosire a AI, ci lipsa unor reguli clare. Dacă un tânăr angajat folosește ChatGPT pentru a-și verifica ideile, pentru a structura un text sau pentru a înțelege mai repede o problemă, instrumentul poate fi extrem de util. Dacă îl folosește însă pentru aproape orice decizie, fără să mai exerseze gândirea critică, efectul pe termen lung poate deveni problematic.

Tema nu se oprește la locul de muncă. Într-un material anterior, am abordat și faptul că aproape jumătate dintre adolescenți ajung să vorbească despre probleme personale cu chatboturi AI. Asta arată că relația tinerilor cu inteligența artificială depășește zona profesională și intră tot mai mult în spațiul emoțional, educațional și personal.

Nu AI este problema, ci lipsa unei limite clare

Concluzia nu este că tinerii ar trebui să renunțe la AI. Ar fi nerealist și, probabil, contraproductiv. Problema reală este cum este folosită tehnologia: ca ajutor pentru idei, verificare și productivitate sau ca înlocuitor pentru judecată, învățare și decizie.

Discuția este cu atât mai importantă cu cât unele țări încep deja să revină asupra excesului de ecrane în educație. Am scris recent despre regresul cognitiv invocat într-o țară europeană care elimină ecranele din școli, tocmai din teama că expunerea excesivă la tehnologie afectează atenția, memoria și capacitatea de învățare.

Pentru angajatori, mesajul este la fel de important. Dacă firmele vor angajați care folosesc AI, trebuie să explice și cum se folosește corect. Altfel, riscul este să apară o generație foarte rapidă în folosirea instrumentelor, dar mai nesigură când trebuie să gândească singură, să ia decizii dificile sau să își asume responsabilitatea pentru rezultate.

Inteligența artificială nu mai este o promisiune a viitorului, ci o realitate de birou. Pentru Generația Z, ea poate fi un avantaj uriaș, dar și o capcană discretă: cu cât devine mai utilă, cu atât devine mai greu de lăsat deoparte.