Tesla a devenit o oaie neagră: Ce se întâmplă cu vânzările atunci când Elon Musk se implică un pic prea tare în politică

AUTO
Tesla a devenit o oaie neagră: Ce se întâmplă cu vânzările atunci când Elon Musk se implică un pic prea tare în politică
Tesla nu stă „pe roze” / Foto: PBS

Germania, una dintre cele mai deschise piețe europene față de mobilitatea electrică, transmite un semnal dur pentru Tesla: brandul american este tot mai respins de consumatori, nu din motive tehnologice, ci de imagine și percepție publică.

Un nou studiu sociologic arată că aproximativ 75% dintre cumpărătorii germani de mașini spun că nu ar lua în calcul achiziția unui vehicul Tesla, indiferent de performanțele tehnice sau autonomia bateriei.

Datele sunt cu atât mai relevante cu cât interesul pentru mașinile electrice, ca segment, rămâne ridicat. Germania nu respinge electromobilitatea, ci face o separare clară între tehnologie și brand, scrie Carscoops.

Aproape o cincime dintre autoturismele noi vândute sunt deja electrice, iar un procent semnificativ dintre respondenți afirmă că ar lua în calcul un EV produs de un constructor german. Problema nu este mașina electrică în sine, ci numele Tesla.

Datele sondajului indică refuz masiv și declin comercial vizibil

Potrivit cercetării realizate de Institutul Economic German, peste 60% dintre respondenți declară că achiziția unui Tesla este „complet exclusă”, iar alți 16% spun că „probabil nu” ar cumpăra o astfel de mașină.

Practic, doar un sfert dintre potențialii cumpărători mai iau în calcul brandul american, o prăbușire de imagine care se reflectă deja în cifrele comerciale.

Tesla a înregistrat un declin de aproximativ 27% al vânzărilor în Europa anul trecut, iar Germania, cea mai mare piață auto a continentului, este un factor major în această scădere.

Paradoxal, acest lucru se întâmplă într-o țară unde infrastructura pentru mașini electrice se dezvoltă constant, iar acceptarea socială a mobilității electrice este ridicată.

În același timp, producătorii locali beneficiază direct de acest context. Branduri precum BMW și Mercedes câștigă teren pe segmentul electric, fără să mai concureze cu aura de „brand revoluționar” care a definit Tesla în anii anteriori.

Modele precum BMW iX3 se bucură de cerere ridicată, unele serii fiind deja aproape epuizate pentru anul în curs, semn că publicul nu respinge electricul, ci doar anumite mărci.

Politizarea brandului, care este rolul direct al lui Elon Musk

Cercetătorii indică un factor central al acestui declin: asocierea tot mai puternică a brandului Tesla cu pozițiile politice ale lui Elon Musk.

Sprijinul public exprimat de acesta pentru partidul german de extremă dreapta AfD, relația sa cu administrația Trump și poziționările geopolitice controversate au transformat Tesla dintr-un simbol al inovației tehnologice într-un brand polarizant politic.

În Germania, decizia de a cumpăra o mașină electrică nu mai este percepută exclusiv ca un gest ecologic sau tehnologic, ci capătă o dimensiune identitară și ideologică.

Alegerea unui brand devine o formă de poziționare socială și politică. Chiar și în rândul electoratului ecologist, tradițional favorabil electromobilității, Tesla nu mai este atractivă: doar aproximativ 10% dintre susținătorii Partidului Verde spun că ar lua în calcul achiziția unui Tesla.

La polul opus, în rândul susținătorilor AfD, interesul pentru vehiculele electrice este scăzut în general, ceea ce reduce și mai mult baza de clienți potențiali.

Rezultatul este o izolare a brandului între două segmente politice care, din motive diferite, nu îl mai percep ca o opțiune relevantă.

Această situație arată clar că, în era mobilității electrice, performanța tehnologică nu mai este suficientă. Autonomia bateriei, software-ul și infrastructura de încărcare contează, dar imaginea publică, valorile asociate brandului și percepția socială au devenit factori decisivi în procesul de cumpărare.

În timp ce Tesla își mută tot mai mult focusul strategic către proiecte precum roboții umanoizi și serviciile de robotaxi, piața auto europeană se reconfigurează în favoarea producătorilor locali.

Germania oferă un exemplu clar: într-o țară pro-electrică, un brand poate fi respins masiv nu din cauza produsului, ci din cauza simbolisticii și mesajului pe care îl transmite. În 2026, imaginea de brand a devenit la fel de importantă ca tehnologia în sine.