Telescopul James Webb a realizat cea mai detaliată hartă a Universului de până acum. Ce au descoperit astronomii în „scheletul” cosmic

Telescopul James Webb a realizat cea mai detaliată hartă a Universului de până acum. Ce au descoperit astronomii în „scheletul” cosmic
James Webb / Foto: Profimedia

Universul arată din ce în ce mai puțin ca imaginea aceea simplă cu stele împrăștiate aleatoriu pe cer și tot mai mult ca o rețea gigantică, aproape organică, de structuri cosmice conectate între ele.

Iar acum, datorită telescopului spațial James Webb, astronomii au reușit să reconstruiască această „pânză cosmică” în cel mai mare și mai detaliat proiect realizat vreodată.

Noua hartă cosmică, construită pe baza datelor obținute prin programul COSMOS-Web, le permite cercetătorilor să privească înapoi în timp până aproape de începuturile Universului, la doar câteva sute de milioane de ani după Big Bang.

Practic, oamenii de știință au început să vadă în detaliu cum s-au format galaxiile și de ce unele regiuni ale cosmosului au devenit adevărate metropole stelare, în timp ce altele au rămas aproape complet goale, scrie Live Science.

Și da, inevitabil apare și partea existențială: perioada de glorie a formării stelelor pare să fie deja foarte departe în trecut. Universul, după miliarde de ani de activitate frenetică, pare că începe încet să „se liniștească”.

James Webb a cartografiat „scheletul” Universului cu o precizie fără precedent

Astronomii descriu această structură gigantică drept „rețeaua cosmică” sau cosmic web, practic infrastructura invizibilă a Universului. Vorbim despre un sistem uriaș de filamente de gaz, galaxii, materie întunecată și regiuni goale numite voids, care se întind pe distanțe imposibil de imaginat.

Folosind datele obținute de telescopul spațial James Webb, echipa internațională de cercetători a creat cea mai detaliată reconstrucție de până acum a acestei structuri. Proiectul COSMOS-Web a implicat 255 de ore de observații și a acoperit o zonă a cerului echivalentă cu aproximativ trei luni pline.

Față de hărțile cosmice anterioare realizate cu ajutorul telescopului Hubble Space Telescope și altor instrumente, noua versiune oferă o imagine mult mai clară și mai profundă. James Webb poate detecta galaxii mai slabe, mai mici și mult mai îndepărtate decât era posibil înainte.

Rezultatul? Structurile cosmice care înainte păreau pete difuze au devenit acum regiuni complexe și bine definite. Practic, astronomii au trecut de la o fotografie pixelată la un soi de „4K cosmic”.

Cercetătorii spun că această precizie i-a ajutat să înțeleagă mai bine cum influențează mediul cosmic evoluția galaxiilor. În primele miliarde de ani după formarea Universului, regiunile dense ale rețelei cosmice erau adevărate fabrici de stele, unde galaxiile creșteau rapid. În schimb, în Universul mai recent, exact aceleași regiuni dense par să contribuie la oprirea formării de noi stele.

Universul pare că își pierde încet „energia” pentru a crea stele noi

Una dintre cele mai interesante concluzii ale studiului este că multe dintre galaxiile masive din regiunile dense au devenit „quiescent”, adică aproape și-au oprit complet procesul de formare stelară.

Astronomii cred că există mai multe motive pentru acest fenomen. Pe măsură ce halourile de materie întunecată devin extrem de masive, gazul din interiorul galaxiilor ajunge să fie încălzit atât de puternic încât nu mai poate forma stele noi. În plus, găurile negre supermasive contribuie și ele la problemă, prin jeturile uriașe de energie care destabilizează gazul necesar formării stelare.

Cu alte cuvinte, unele galaxii devin atât de mari și de active încât ajung să își „omoare” propriile șanse de a produce stele noi. E genul acela de ironie cosmică pe care Universul pare să îl practice frecvent.

Datele colectate de James Webb arată că aceste procese dominau deja acum aproximativ 7 miliarde de ani. În prezent, cercetătorii spun că mediul cosmic joacă un rol și mai important, multe galaxii pierzând gazul rece necesar formării stelare din cauza interacțiunilor cu regiunile dense din jurul lor.

Pentru comunitatea științifică, adevărata lovitură vine însă din faptul că James Webb poate observa perioade cosmice care până acum erau aproape imposibil de analizat în detaliu. Astronomii spun că acum pot vedea structura rețelei cosmice într-o epocă în care Universul avea doar câteva sute de milioane de ani.

Mai simplu spus, oamenii au început să privească direct spre perioada în care Universul încă își construia fundația. Și, sincer, asta sună aproape absurd de SF, doar că de data asta este realitate.