Generația Z mizează pe AI pentru salarii mai mari și șanse mai bune la angajare. Ce șanse au tinerii din România să profite de această schimbare

La început de carieră, problema este adesea aceeași: angajatorii cer experiență, dar cineva trebuie să-ți ofere prima șansă ca să o acumulezi. Pentru o parte dintre tineri, inteligența artificială a devenit o modalitate de a arăta ce pot face, de la aplicații și analize de date până la proiecte pe care le pot prezenta la interviu.

Un material publicat de Reuters urmărește această tendință prin exemplul Marianei Antaya, o antreprenoare de 25 de ani care a lucrat la Microsoft. Ea folosește AI pentru programare și organizarea activității și consideră că proiectele realizate sunt o dovadă mai convingătoare a competențelor decât simpla enumerare a certificărilor.

Tinerii speră că AI-ul le va aduce mai mult decât timp economisit

Optimismul apare și în cercetările privind piața muncii. Potrivit rezultatelor PwC pentru Marea Britanie din 2025, 67% dintre angajații din Generația Z se așteaptă ca AI să le crească productivitatea în următorii trei ani. Aproximativ 47% anticipează un efect favorabil asupra salariului, iar 48% asupra siguranței locului de muncă.

Aceste procente descriu așteptări, nu majorări salariale deja obținute. Ele nu reprezintă nici rezultatele unui sondaj în rândul tinerilor români.

Există însă și indicii privind schimbarea cererii angajatorilor. Raportul global PwC AI Jobs Barometer 2026, bazat pe analiza a peste un miliard de anunțuri, arată că oferta de joburi care cer competențe specifice AI a crescut cu 69% în cinci ani, față de 9% pentru piața totală analizată.

Totuși, entuziasmul coexistă cu temerile absolvenților privind efectele AI asupra primelor locuri de muncă. Aceeași tehnologie care ajută un candidat să lucreze mai repede poate automatiza o parte dintre sarcinile prin care juniorii învățau meseria.

Ce înseamnă tendința pentru tinerii din România

În România, utilizarea profesională a AI este încă inegală. În sondajul PwC Workforce Hopes and Fears 2025, 44% dintre angajații români chestionați spuneau că folosiseră AI în ultimul an, sub media de 57% a celor 48 de țări analizate. Aproximativ 6% utilizau zilnic instrumente de AI generativă.

Pentru un tânăr candidat, aceste date sugerează un posibil avantaj în dezvoltarea unor competențe practice, fără să garanteze un salariu mai mare. Contează ce problemă rezolvă, cât de bine verifică rezultatul și dacă poate explica propriile decizii.

De exemplu, un proiect demonstrativ poate arăta cum a fost organizat un set de date publice, cum au fost depistate erorile și ce parte a muncii a fost asistată de AI. Diferența o face rezultatul verificabil, nu simpla mențiune „știu ChatGPT” în CV.

Iar verificarea rămâne esențială: un studiu prezentat recent pe Playtech arăta că folosirea AI nu înseamnă automat și recunoașterea conținutului generat de acesta.

Agenții AI ai OpenAI au accesat site-uri ale guvernului american, iar compania verifică ce au făcut modelele sale