Țările care au interzis rețelele sociale pentru minori și cele care pregătesc restricții similare

Îngrijorarea legată de efectele rețelelor sociale asupra copiilor și adolescenților nu mai este de mult doar o temă de dezbatere pentru părinți, profesori sau psihologi. În 2026, tot mai multe guverne au început să trateze accesul minorilor la platforme precum TikTok, Instagram, Facebook, Snapchat sau X ca pe o problemă de politică publică, nu doar de responsabilitate individuală. Australia a făcut primul pas radical, iar de atunci alte state au început să propună sau chiar să adopte reguli similare.

Și România a încercat să intre în această discuție. În octombrie 2025, Senatul a adoptat așa-numita lege a „majoratului digital”, care prevedea că minorii sub 16 ani ar putea avea conturi online doar cu acordul părinților, însă proiectul nu a devenit lege, fiind trimis mai departe la Camera Deputaților, unde, potrivit traseului legislativ afișat în prezent, a rămas la comisii. Cu alte cuvinte, și la noi a existat o tentativă clară de reglementare, dar inițiativa pare să fi rămas, cel puțin deocamdată, în sertarele Parlamentului.

Miza este clară: protejarea copiilor de conținut nociv, hărțuire online, dependență digitală și mecanisme de design despre care autoritățile spun că îi țin captivi în aplicații mai mult decât ar fi sănătos. În același timp, discuția rămâne una complicată, pentru că intră în joc și libertatea de exprimare, dreptul la informare, rolul părinților și dificultatea reală de a verifica vârsta utilizatorilor fără a încălca intimitatea acestora.

Australia și țările care au trecut deja la fapte

Australia rămâne exemplul cel mai puternic. Legea sa a intrat în vigoare la 10 decembrie 2025 și obligă marile platforme sociale să îi blocheze pe utilizatorii sub 16 ani, sub amenințarea unor amenzi care pot ajunge la 49,5 milioane de dolari australieni pentru încălcări sistemice. Autoritățile australiene spun că scopul este protejarea tinerilor de presiunea socială, de conținutul dăunător și de funcțiile construite special pentru a le capta atenția cât mai mult timp.

Numai că aplicarea unei astfel de interdicții nu este deloc simplă. Chiar în aceste zile, autoritățile australiene au avertizat că unele platforme importante nu ar respecta suficient de bine noile obligații, iar guvernul pregătește posibile acțiuni în instanță. Cu alte cuvinte, Australia nu doar că a deschis drumul, dar arată și cât de greu este să transformi o lege spectaculoasă într-un control real al accesului online.

Un alt caz important este Indonezia, care a început să aplice din 28 martie 2026 o reglementare ce interzice accesul copiilor sub 16 ani la platformele digitale considerate cu risc ridicat, inclusiv TikTok, Facebook, Instagram, X, Roblox sau Bigo Live. Autoritățile de la Jakarta spun că măsura vizează protecția minorilor față de pornografie, fraude online, cyberbullying și dependență digitală. Indonezia a devenit astfel primul stat din Asia de Sud-Est care pune în practică o asemenea restricție la scară mare.

Și Brazilia a mers într-o direcție dură. Din 17 martie 2026 a intrat în vigoare Statutul Digital al Copiilor și Adolescenților, care cere ca minorii sub 16 ani să își lege conturile de un tutore legal și interzice inclusiv unele funcții considerate „adictive”, precum scroll-ul infinit. Aici nu mai vorbim doar despre interzicerea accesului, ci despre încercarea de a redesena felul în care platformele funcționează pentru utilizatorii tineri.

Europa se mișcă rapid, dar multe măsuri sunt încă în lucru

În Europa, tabloul este mai amestecat. Franța este una dintre țările cele mai aproape de o interdicție clară: Adunarea Națională a aprobat la începutul anului un proiect care ar interzice rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, iar textul urma să fie votat în Senat pe 31 martie. Dacă va trece de toate etapele, Franța ar deveni prima țară europeană care introduce o astfel de interdicție în mod explicit.

Austria a anunțat pe 27 martie că vrea să interzică accesul la rețele sociale pentru copiii de până la 14 ani, iar proiectul de lege ar urma să fie finalizat până în iunie. Autoritățile austriece spun că vor folosi metode moderne de verificare a vârstei, care să respecte și viața privată a utilizatorilor, însă până la adoptarea efectivă mai există pași parlamentari importanți.

În Marea Britanie, ideea unei interdicții pentru minorii sub 16 ani a primit susținere în Camera Lorzilor, dar nu este încă lege. În paralel, guvernul britanic testează și alte variante: restricții de noapte, limitarea funcțiilor considerate adictive, precum autoplay sau scroll-ul infinit, și blocarea accesului copiilor la anumite tipuri de chatbot. Practic, Londra pare să meargă pe o abordare mai flexibilă, în care interdicția totală este doar una dintre opțiuni.

Spania, Danemarca, Norvegia, Slovenia și Polonia sunt și ele pe lista țărilor care au anunțat intenții clare sau proiecte de reglementare. În Germania și Italia există deja sisteme bazate pe consimțământ parental pentru anumite grupe de vârstă, iar Portugalia a aprobat o lege care cere acord explicit al părinților pentru adolescenții între 13 și 16 ani. Informațiile centralizate de Sky News arată limpede că nu mai vorbim despre cazuri izolate, ci despre un val internațional de restricții care prinde contur din motive similare: sănătatea mintală a copiilor, siguranța online și presiunea pusă pe platforme să demonstreze că își pot controla cu adevărat propriile sisteme.

O tendință globală care ridică și întrebări grele

Dincolo de intențiile bune, aceste reguli ridică și multe semne de întrebare. Cum verifici vârsta fără să ceri prea multe date personale? Cum diferențiezi o platformă socială clasică de un serviciu util pentru școală, jocuri sau activități extracurriculare? Și, poate cel mai important, cât de eficientă este o interdicție dacă adolescenții pot găsi rapid soluții de ocolire? Tocmai de aceea, unele guverne încearcă să combine restricțiile cu educația media și cu lecții despre folosirea responsabilă a tehnologiei și a inteligenței artificiale.

Chiar și așa, direcția este evidentă. Din Australia până în Europa și Asia, presiunea asupra marilor platforme crește, iar rețelele sociale nu mai sunt privite doar ca niște instrumente de divertisment, ci și ca spații care pot produce efecte serioase asupra dezvoltării copiilor. Rămâne de văzut dacă aceste interdicții vor funcționa cu adevărat sau dacă vor împinge problema în alte colțuri ale internetului. Cert este că, în 2026, ideea unui acces complet liber al minorilor la social media începe să fie contestată tot mai ferm de state din întreaga

Primul autobuz electric pentru ghețari duce 52 de turiști pe Athabasca: reduce până la 300 kg de CO2 pe zi de operare