Și Austria interzice rețelele sociale copiilor sub 14 ani, în timp ce în România legea stă prin sertarele Parlamentului

Austria se alătură valului tot mai mare de țări care vor să limiteze accesul copiilor la rețelele sociale și pregătește o interdicție pentru minorii sub 14 ani. Guvernul de la Viena a anunțat acordul politic pentru această măsură, motivând că statul nu mai poate privi pasiv cum platformele digitale îi fac pe copii dependenți și le afectează sănătatea. Proiectul de lege ar urma să fie prezentat până la finalul lunii iunie, însă detaliile tehnice privind aplicarea interdicției încă nu sunt finalizate.

Mesajul politic transmis de austrieci este cât se poate de clar: social media trebuie tratată mai degrabă ca alcoolul sau tutunul decât ca un teritoriu complet liber pentru minori. Vicecancelarul Andreas Babler a spus că adolescenții trebuie protejați de algoritmii care creează dependență, iar ministrul educației Christoph Wiederkehr a vorbit deschis despre caracterul nociv al acestor platforme pentru cei mici. Guvernul mizează și pe un sistem de verificare a vârstei, fie la nivel european, fie printr-o soluție națională, dacă infrastructura UE nu va fi gata la timp, notează Reuters.

Austria merge înainte, Europa se aliniază

Austria nu este un caz izolat. Australia a devenit deja prima țară care a introdus o interdicție pentru minorii sub 16 ani, iar Franța, Spania, Danemarca, Grecia, Irlanda și Marea Britanie discută sau împing în diferite forme restricții similare. Asta arată că subiectul nu mai este unul marginal, ci a devenit o temă centrală în politicile publice europene și occidentale, pe fondul îngrijorărilor legate de conținut nociv, dependență și deteriorarea sănătății mintale a copiilor.

În Austria, proiectul vine la pachet și cu alte schimbări în educație, inclusiv mai multe ore despre democrație și inteligență artificială. Cu alte cuvinte, guvernul nu încearcă doar să taie accesul, ci și să construiască o formă de alfabetizare digitală mai serioasă. Opoziția de extremă dreapta a criticat deja inițiativa și a descris-o drept un atac la libertatea de exprimare și de informare a tinerilor, dar analiștii politici spun că măsura pare populară în rândul părinților și oferă coaliției de la putere un subiect pe care poate arăta că încă deține controlul.

În România, „majoratul digital” s-a împotmolit

Contrastul cu România este greu de ignorat. La noi, așa-numita „lege a majoratului digital” a fost adoptată de Senat în 6 octombrie 2025 și prevede că minorii sub 16 ani pot avea conturi pe platforme online doar cu acordul expres al părinților. Proiectul mai include obligații pentru platforme, filtre de vârstă, protejarea datelor minorilor și restricții privind publicitatea personalizată pentru copii. Informațiile au fost relatate atunci de presa din România, inclusiv de Playtech, Digi24 și Europa Liberă.

Doar că, între timp, legea nu a mai făcut pasul decisiv. Pe site-ul Camerei Deputaților, proiectul PL-x nr. 356/2025 apare în continuare „trimis pentru raport la comisiile permanente”. Asta înseamnă că, deși România a avut inițiativa mai devreme, ea a rămas blocată în procedura parlamentară, în timp ce alte state europene continuă să împingă subiectul mai rapid în față. Cu alte cuvinte, Viena se pregătește să treacă la faptă, iar la București legea încă stă, metaforic și nu numai, prin sertarele Parlamentului.

De la 1 iulie 2026, mii de șoferi vor fi obligați să monteze acest dispozitiv. Amenzile ajung la 12.000 de lei