Știința sub presiune: cum au zguduit politicile lui Trump carierele cercetătorilor americani
Primul an al celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump la Casa Albă a avut un impact profund asupra comunității științifice din Statele Unite.
Reducerile bugetare, concedierile din agențiile federale și anularea granturilor de cercetare au produs efecte care merg dincolo de statistici și grafice, afectând direct viețile și carierele oamenilor de știință.
Mulți dintre aceștia vorbesc despre un climat de insecuritate profesională fără precedent și despre o erodare accelerată a rolului științei în politicile publice.
Organizații precum Union of Concerned Scientists descriu situația drept una „șocantă” prin rapiditatea și amploarea deciziilor.
Spre deosebire de primul mandat Trump, când astfel de episoade erau mai dispersate, acum comunitatea științifică se confruntă cu un val constant de tăieri și restructurări. Domenii sensibile, de la schimbările climatice și vaccinuri, până la sănătatea publică și inegalitățile sociale, sunt printre cele mai afectate, iar cercetătorii din aceste arii raportează inclusiv hărțuire online și intimidare, scrie revista Nature.
Concedieri, granturi anulate și pierderi de expertiză
După doar câteva luni de la revenirea lui Trump la putere, mii de posturi din agenții federale precum NIH, EPA, NOAA, CDC sau FDA au fost eliminate.
La acestea s-au adăugat efectele unui blocaj guvernamental prelungit, care a paralizat activitatea multor instituții și a amplificat incertitudinea. În paralel, universitățile au resimțit șocul prin anularea sau suspendarea finanțărilor federale care susțin cercetarea fundamentală și formarea noilor generații de oameni de știință.
La US Geological Survey, de exemplu, propunerile bugetare pentru 2026 au vizat reduceri masive ale programelor de cercetare biologică.
Chiar dacă Congresul a intervenit pentru a salva o parte din finanțare, cercetătorii spun că restricțiile rămân severe: deplasările pentru monitorizare pe termen lung sunt limitate, colaborările sunt puse în așteptare, iar proiectele sunt întârziate cu luni sau chiar ani.
În multe cazuri, pierderea de personal a dus la întreruperea unor programe esențiale pentru protecția mediului și siguranța publică.
Situația nu este diferită nici în cazul finanțărilor competitive. Mii de granturi acordate de NIH și NSF au fost afectate, iar o parte semnificativă a acestora a fost definitiv anulată, generând pierderi de ordinul miliardelor de dolari.
Lipsa de transparență în procesul de selecție a granturilor tăiate a alimentat sentimentul de arbitrar și frustrare în rândul cercetătorilor.
Viitor incert pentru cercetarea americană
Dincolo de efectele imediate, mulți experți avertizează asupra consecințelor pe termen lung. Știința se bazează pe continuitate și pe acumularea de expertiză, iar aceste procese nu pot fi reconstruite rapid.
Cercetători cu experiență aleg să părăsească Statele Unite sau să iasă complet din sistem, ceea ce alimentează temerile legate de un posibil „exod al creierelor”.
În același timp, presiunea politică asupra agențiilor federale ridică semne de întrebare privind utilizarea dovezilor științifice în procesul decizional. Mai mulți angajați ai agențiilor guvernamentale susțin că recomandările bazate pe cercetare sunt ignorate sau diluate, cu efecte directe asupra politicilor de mediu și sănătate publică.
Există totuși și voci care încearcă să vadă o oportunitate în această criză. Unele organizații de reformă a științei consideră că momentul ar putea fi folosit pentru a consolida transparența și integritatea cercetării. Însă chiar și acestea admit că nivelul actual de tensiune și nesiguranță face dificilă orice reformă constructivă.
La un an de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, bilanțul pentru comunitatea științifică americană este unul sumbru. Cariera multor cercetători a fost zdruncinată, iar poziția Statelor Unite ca lider global în știință pare mai fragilă ca oricând, într-un context internațional în care competiția, în special din partea Chinei, devine tot mai intensă.