Statul pe scaun mai mult de 30 de minute fără pauză, asociat cu un risc mai mare de deces prin cancer

Statul pe scaun mai mult de 30 de minute fără pauză, asociat cu un risc mai mare de deces prin cancer
Foto: Profimedia

Munca la birou, serialele văzute seara pe canapea și orele petrecute în mașină au transformat statul jos într-un obicei aproape imposibil de evitat. Un nou studiu atrage atenția însă că nu contează doar totalul orelor sedentare dintr-o zi, ci și felul în care acestea se adună. Potrivit unei analize publicate de The Guardian, perioadele de peste 30 de minute petrecute stând jos sau întins, fără întrerupere, au fost asociate cu un risc mai mare de deces prin cancer.

Cercetarea nu spune că o jumătate de oră petrecută pe scaun provoacă direct cancer. Este vorba despre o asociere observată într-un studiu amplu, iar autorii subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a demonstra o relație de cauzalitate. Totuși, rezultatele oferă un argument în plus pentru a privi sedentarismul nu doar ca pe o problemă de greutate sau de postură, ci ca pe un factor important pentru sănătatea generală.

Ce au urmărit cercetătorii timp de peste 12 ani

Studiul, publicat în PLOS Medicine, a analizat datele a 91.292 de participanți din proiectul UK Biobank. Participanții au purtat dispozitive care au măsurat mișcarea, iar starea lor de sănătate a fost urmărită timp de aproximativ 12 ani. Cercetătorii nu s-au limitat la calcularea timpului total petrecut pe scaun, ci au analizat și cât de des erau întrerupte perioadele lungi de inactivitate.

Rezultatul principal arată că fiecare oră suplimentară de comportament sedentar prelungit, acumulată zilnic, a fost asociată cu un risc cu aproximativ 10% mai mare de deces prin cancer. În schimb, perioadele sedentare întrerupte mai des de mișcare au fost asociate cu rezultate mai bune.

Asta nu înseamnă că trebuie să transformi fiecare jumătate de oră într-un antrenament. Studiul include printre mișcările ușoare activități obișnuite, precum mersul lent prin casă, spălatul vaselor, călcatul hainelor sau câteva minute petrecute în picioare. Ideea esențială este să nu rămâi nemișcat mult timp, mai ales dacă lucrezi în fața unui ecran.

Autorii au constatat că înlocuirea unei ore de sedentarism prelungit cu activitate fizică ușoară a fost asociată cu o reducere de 12% a riscului de deces prin cancer. Înlocuirea a 30 de minute cu activitate moderată, cum ar fi mersul într-un ritm normal, a fost asociată cu o scădere de 8%. Pentru doar cinci minute de activitate viguroasă, asocierea a ajuns la 22%.

Pauzele mici pot conta mai mult decât par

Mesajul studiului nu este că sportul intens devine inutil dacă stai mult jos. Exercițiile regulate rămân importante, iar beneficiile lor pentru inimă, metabolism și starea psihică sunt bine documentate. Mai degrabă, cercetarea sugerează că o oră de sală seara nu ar trebui privită ca o „compensație” automată pentru o zi întreagă în care nu te-ai ridicat aproape deloc de la birou.

Pentru mulți oameni, cea mai realistă soluție este să introducă mișcare în rutina deja existentă. Poți să te ridici când vorbești la telefon, să faci câțiva pași până la bucătărie, să alegi scările pentru un etaj sau să cobori cu o stație mai devreme din mijlocul de transport. Niciuna dintre aceste schimbări nu pare spectaculoasă, dar tocmai faptul că sunt ușor de repetat le poate face utile pe termen lung.

Mersul alert poate fi o variantă simplă pentru cei care nu au timp sau chef de antrenamente complicate. O plimbare scurtă în jurul clădirii, câteva minute prin parc sau o deplasare mai rapidă până la magazin pot rupe perioada lungă de inactivitate și adaugă mișcare într-o zi aglomerată.

Este important, totuși, să nu transformi aceste cifre într-un motiv de panică. Studiul este observațional, ceea ce înseamnă că poate identifica legături statistice, nu poate demonstra că statul prelungit pe scaun este cauza directă a deceselor prin cancer. Cercetătorii au luat în calcul factori precum vârsta, fumatul, alimentația, consumul de alcool și alte probleme de sănătate, însă nu pot elimina complet influența tuturor diferențelor dintre participanți.

Mai există și limite legate de modul în care au fost colectate datele: activitatea a fost măsurată cu ajutorul dispozitivelor purtate doar într-o perioadă limitată, iar comportamentul oamenilor se poate schimba în timp. Așadar, concluzia corectă nu este că statul 31 de minute pe scaun devine automat periculos, ci că întreruperea frecventă a inactivității pare o măsură simplă și promițătoare.

În contextul în care sportul și mișcarea regulată sunt deja asociate cu beneficii importante pentru sănătate, noul studiu aduce o nuanță utilă: contează nu doar cât te miști într-o săptămână, ci și cât de mult eviți să stai complet nemișcat în restul timpului.