Stai pe scaun mai mult de 30 de minute fără pauză? Studiul pe 91.000 de oameni leagă acest obicei de un risc mai mare de cancer

Orele petrecute la birou, în mașină sau seara pe canapea ar putea conta pentru sănătate într-un mod mai subtil decât credeam. Nu doar numărul total de ore în care stai jos pare important, ci și cât timp rămâi nemișcat fără întrerupere. Un amplu studiu pe peste 91.000 de persoane, readus acum în atenție de ScienceAlert, a asociat perioadele sedentare de cel puțin 30 de minute cu un risc mai ridicat de apariție a cancerului și de deces prin cancer.

Important este însă ce nu spune cercetarea: nu există un cronometru care face ca minutul 31 să devină brusc periculos și studiul nu demonstrează că statul pe scaun provoacă direct cancer. Cercetarea, publicată pe 2 iulie 2026 în PLOS Medicine, este observațională. Ea arată o asociere statistică între perioadele lungi de inactivitate și anumite rezultate privind cancerul, nu o relație certă de cauză și efect. Playtech a relatat anterior despre legătura dintre statul pe scaun mai mult de 30 de minute fără pauză și riscul de deces prin cancer.

Ce se întâmplă când stai jos cel puțin 30 de minute fără pauză

Cercetătorii de la University of Glasgow și instituțiile partenere au analizat 91.292 de participanți din UK Biobank, cu o vârstă medie de aproximativ 56 de ani și fără antecedente de cancer la începutul studiului. Participanții au purtat timp de șapte zile un accelerometru la încheietură, care a permis echipei să distingă între perioadele de mișcare și cele sedentare. Sănătatea acestora a fost apoi urmărită pentru o perioadă mediană de peste 12 ani.

Cercetătorii au separat sedentarismul în două categorii. Prima a inclus perioadele prelungite, definite ca episoade de cel puțin 30 de minute în care minimum 90% din timp era sedentar. A doua categorie a inclus perioade mai scurte sau episoadele mai lungi care erau întrerupte suficient de des prin mișcare. Diferența dintre cele două modele a fost semnificativă.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Pentru fiecare oră suplimentară pe zi acumulată în perioade sedentare prelungite, cercetătorii au observat un risc cu aproximativ 9% mai mare de deces prin cancer și cu 3% mai mare de diagnosticare cu cancer în general. Pentru cancerele asociate cu obezitatea și diabetul de tip 2, creșterea observată a fost de aproximativ 5%.

Asta nu înseamnă că dacă stai două ore pe scaun ai automat un risc cu 18% mai mare în sens absolut sau că aceste procente pot fi aplicate direct unei persoane. Sunt estimări statistice rezultate din comparația grupurilor studiate, ajustate pentru factori precum vârsta, sexul, fumatul, dieta, consumul de alcool, nivelul de educație și alte probleme de sănătate.

Pauzele scurte par să conteze mai mult decât ai crede

Poate cea mai interesantă concluzie este că modul în care întrerupi sedentarismul pare să conteze. Participanții care acumulau mai mult timp sedentar în episoade întrerupte prin mișcare prezentau rezultate mai favorabile decât cei care stăteau nemișcați pentru perioade lungi. Fiecare oră asociată modelului de sedentarism întrerupt a fost corelată cu un risc mai mic de mortalitate prin cancer și de apariție a cancerului.

Vezi și:

ADN-ul circular ascunde o vulnerabilitate a celulelor canceroase. Descoperirea care ar putea deschide o nouă cale pentru tratamente

Vaccinurile mRNA împotriva cancerului intră într-o etapă decisivă. Dezinformarea despre „turbo cancer” le-ar putea pune piedici

Nu trebuie neapărat să faci un antrenament intens de fiecare dată când te ridici de la birou. Frederick Ho, cercetător la University of Glasgow și unul dintre autorii studiului, subliniază că inclusiv o scurtă plimbare poate fi relevantă. Echipa consideră că mișcarea ușoară merită mai multă atenție, în condițiile în care recomandările de sănătate se concentrează în general pe activitate moderată sau intensă.

Modelările cercetătorilor au arătat că înlocuirea unei ore de sedentarism prelungit cu o oră de activitate fizică ușoară a fost asociată cu un risc cu 12% mai mic de deces prin cancer. Înlocuirea a 30 de minute cu mișcare moderată, precum mersul într-un ritm obișnuit, a fost asociată cu o reducere de 8%, iar înlocuirea a doar cinci minute cu activitate viguroasă a fost asociată cu o reducere de 22%.

Și alte studii au arătat că efectele mișcării nu țin exclusiv de antrenamentele lungi. Playtech a scris, de exemplu, despre cercetări potrivit cărora efortul fizic mai intens, chiar și în reprize scurte, ar putea fi asociat cu o viață mai lungă, dar și despre beneficiile pe care le poate avea mersul zilnic.

De ce rezultatele nu înseamnă că statul pe scaun provoacă direct cancer

Studiul are câteva limite importante. Activitatea participanților a fost măsurată timp de numai șapte zile, iar cercetătorii nu pot ști dacă acest comportament a rămas identic în următorii 12 ani. În plus, UK Biobank include voluntari care nu reprezintă perfect populația generală, iar într-un studiu observațional pot exista factori pe care cercetătorii nu i-au putut elimina complet din analiză.

Există însă mecanisme biologice care fac rezultatele plauzibile. Perioadele lungi de inactivitate au fost asociate în alte cercetări cu modificări metabolice, inflamație, probleme în reglarea glicemiei și creștere în greutate, factori care pot avea la rândul lor legături cu anumite tipuri de cancer. Autorii subliniază totuși că vor fi necesare studii clinice pentru a stabili dacă întreruperea sedentarismului reduce efectiv riscul individual de cancer.

Mesajul practic al cercetării este, așadar, mult mai simplu decât titlurile alarmiste care pot apărea în jurul unui asemenea studiu. Nu trebuie să consideri 30 de minute un prag după care începe pericolul, dar dacă lucrezi ore întregi la birou merită să întrerupi periodic timpul petrecut nemișcat. Ridică-te, mergi puțin prin cameră sau fă o scurtă plimbare înainte să te așezi din nou.

Într-o societate în care multe persoane petrec cea mai mare parte a zilei în fața unui ecran, diferența dintre opt ore de stat jos aproape neîntrerupt și opt ore fragmentate de mici episoade de mișcare ar putea fi mai importantă decât părea până acum. Cercetarea nu oferă încă o rețetă definitivă pentru prevenirea cancerului, dar întărește o idee din ce în ce mai prezentă în literatura medicală: contează nu doar cât sport faci, ci și cât de rar rămâi complet nemișcat pentru perioade lungi.

Ce se întâmplă dacă un elev lipsește chiar înainte sau după vacanță. Când poate școala să ceară justificarea absențelor