Șoferii de Uber și Bolt în România, miza unor fraude de 32 de milioane de lei. ANAF a pus tunurile pe platformele de ridesharing

Transportul alternativ a crescut atât de mult în România, încât a devenit imposibil de ignorat nu doar pentru clienți și platforme, ci și pentru autoritățile fiscale. Când ai mii de șoferi activi, încasări zilnice consistente și un sistem de lucru care combină contracte, comisioane, încasări numerar și plăți digitale, riscul de raportare incompletă devine real, iar statul are interesul să reducă rapid zonele gri.

Asta explică intensificarea controalelor Antifraudă ANAF în 2025, într-un ritm mult mai agresiv decât în anul anterior. Dincolo de cifrele mari legate de creanțe stabilite și amenzi, miza care atrage atenția este zona penală: 16 sesizări care cumulează prejudicii estimate la 32,29 milioane de lei. Mesajul este limpede: nu mai vorbim doar despre corectarea unor declarații, ci despre anchete care pot ajunge în instanță.

De ce s-au triplat controalele și cum arată tabloul fiscal din 2025

În 2025, Antifrauda ANAF a verificat 692 de contribuabili din zona transportului alternativ, de peste trei ori mai mult decât în 2024, când au fost controlați 215 contribuabili. Diferența nu este doar de volum, ci și de rezultate: în 2025, obligațiile fiscale restante calculate au depășit 584,61 milioane lei, iar amenzile și confiscările dispuse au însumat 123,01 milioane lei. Prin comparație, în 2024, creanțele fiscale stabilite au fost de 249,16 milioane lei, iar amenzile și confiscările de 8,9 milioane lei.

O altă zonă relevantă este cea a sesizărilor penale și a prejudiciilor. În 2025, ANAF spune că în 117 cazuri au fost identificate prejudicii totale de 335,56 milioane lei și au fost sesizate parchetele competente. În 2024, componenta penală a fost sintetizată în 16 sesizări pentru prejudicii totale de 32,29 milioane lei. Chiar dacă aceste cifre sunt raportate în contexte diferite, ele descriu o escaladare: controalele nu mai sunt rare, iar pragul de toleranță pentru abateri pare să scadă.

Vezi și:

O plantă ignorată ani la rând de fermieri se vinde acum cu până la 1.000 de euro kilogramul. Tot mai multe restaurante o caută

Geografic, București-Ilfov rămâne centrul presiunii, atât în 2024, cât și în 2025. Motivul este pragmatic: acolo există cea mai mare cerere și cea mai mare ofertă de ridesharing, deci și cea mai mare probabilitate ca ANAF să găsească situații cu impact bugetar. Pentru șoferi și firme, asta înseamnă că riscul de control este mai mare exact în zonele unde platformele au cel mai mare volum de curse.

Fraudele din ridesharing și mecanismul care a atras atenția ANAF

Din explicațiile ANAF, schema întâlnită frecvent este legată de nedeclararea sau declararea incompletă a veniturilor de natură salarială realizate de conducătorii auto care lucrează pentru sau în numele firmelor înregistrate pe platforme. Practic, nu este vorba doar despre cât câștigă un șofer într-o săptămână, ci despre modul în care acest venit este încadrat, raportat și taxat. În ridesharing, lanțul economic poate include platforma, un operator de transport alternativ, șoferul, iar uneori și alte entități intermediare. Cu cât lanțul este mai fragmentat, cu atât crește riscul de „pierdut” informație fiscală pe traseu.

Pe zona de prejudiciu penal de 32,29 milioane lei, ideea importantă nu este doar suma, ci faptul că au fost identificate elemente constitutive ale unor infracțiuni, conform formulării ANAF. Asta ridică miza pentru companii și pentru cei care operează la limită: discuția se mută de la corecții și penalități spre posibilitatea unor consecințe mai severe, inclusiv pentru administratori sau pentru structuri care au organizat sistematic raportarea incompletă.

Vezi și:

Bancomatul și alerta ANAF. Tranzacțiile care pot genera controale fiscale

Limita de bani care schimbă complet taxele în 2026. Ce trebuie să știe firmele și PFA-urile despre TVA

În acest context apare și întrebarea esențială pentru șoferi: ce se schimbă concret pentru tine. Pe termen scurt, crește probabilitatea ca activitatea ta să fie comparată cu datele raportate de platforme, iar diferențele să devină vizibile mai ușor. Pe termen mediu, crește presiunea pe firmele prin care lucrezi să aibă acte și declarații curate, altfel riști să fii prins la mijloc în blocaje administrative, suspendări sau investigații.

Formularul 397 și motivul pentru care platformele nu mai pot „nu știm”

Un pas-cheie în schimbarea jocului a fost introducerea Formularului 397, o declarație informativă care obligă operatorii platformelor digitale de transport alternativ să raporteze către ANAF date detaliate despre activitate. În iunie 2025 a existat primul termen de depunere, după intrarea în vigoare a Ordinului ANAF 382/2025 în luna mai. Ideea declarată a fost să existe acces mai rapid la date, astfel încât autoritățile să poată interveni la timp pentru a reduce evaziunea și pentru a recupera sumele datorate.

Ce aduce nou acest formular este granularitatea. Nu vorbim doar despre cifre agregate, ci despre informații care pot lega direct cursele și încasările de operator, mașină și șofer. Sunt incluse date despre valoarea curselor și încasărilor, codul de înregistrare fiscală al operatorului de transport alternativ, data acceptării sau eliminării din platformă, dar și detalii despre autovehicul, inclusiv numărul de înmatriculare și kilometri parcurși în curse. Pentru șoferi apar date de identificare și sume încasate în numerar pentru curse.

Efectul practic este simplu: discrepanțele devin mai ușor de detectat, iar argumentul „nu se poate verifica” slăbește. Dacă platforma raportează, ANAF poate compara rapid cu ce declară firma și cu ce apare în evidențe. Dacă operatorul platformei este nerezident, obligația de raportare revine filialei prin care se derulează activitățile comerciale în România, ceea ce reduce spațiul de evitare a responsabilității prin structuri externe.

NVIDIA și Microsoft pregătesc viitorul PC-urilor: au fost prezentate noile sisteme AI care vor ajunge pe piață în această toamnă