Semnal de alarmă pentru cursul valutar. BNR ar putea lua o măsură neașteptată, deși inflația scade
Inflația din România a coborât ușor în iunie 2026, însă analiștii BCR atrag atenția că Banca Națională ar putea avea o altă problemă importantă în lunile următoare: evoluția cursului de schimb. Dacă presiunile asupra leului cresc, BNR ar putea decide să atragă mai mulți bani din piață și să împingă dobânzile efective în sus, chiar într-o perioadă în care scumpirile încep să încetinească.
Cursul valutar ar putea schimba calculele BNR
Scenariul de bază al analiștilor BCR este ca Banca Națională să păstreze dobânda de politică monetară la 6,50%. O majorare a ratei de referință este considerată puțin probabilă în condițiile unei economii slabe și ale unui decalaj negativ de producție.
Există însă un risc diferit. BNR ar putea gestiona mai strict lichiditatea și ar putea organiza licitații prin care să atragă depozite de la bănci, scoțând astfel mai mulți lei din piață. O asemenea mișcare ar putea ridica rata efectivă a dobânzii peste nivelul de 5,50% al facilității de depozit.
„Acesta nu este scenariul nostru de bază și ar reflecta mai degrabă preocupări legate de cursul de schimb decât presiuni inflaționiste reînnoite”, arată analiza BCR.
Pe înțelesul tuturor, dacă există foarte mulți lei disponibili în piață, presiunile asupra cursului pot crește. Prin atragerea unei părți din acești bani, BNR poate înăspri condițiile monetare fără să majoreze oficial dobânda-cheie.
Inflația a coborât la 10,42%
Datele pentru iunie arată o ușoară îmbunătățire. Rata anuală a inflației a scăzut la 10,42%, de la 10,85% în luna mai, iar rezultatul a fost puțin mai bun decât estimarea BCR și decât mediana sondajului Bloomberg, de 10,5%. Față de luna mai, prețurile de consum au crescut cu numai 0,06%. Alimentele s-au ieftinit, în medie, cu 0,44%, în special datorită prețurilor mai mici la legume, în timp ce produsele nealimentare s-au scumpit cu 0,19%, iar serviciile cu 0,49%.
Eroarea de prognoză a analiștilor BCR a venit în principal din zona alimentelor. Prețurile fructelor și legumelor au scăzut mai mult decât se anticipase.
Evoluția amintește de declarația făcută anterior de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu: „Plouă în mai, ai mălai!”. Ploile din luna mai au fost urmate de o evoluție mai favorabilă a prețurilor produselor agricole.
BCR estimează o inflație de 5,9% la finalul anului
Analiștii consideră că luna mai ar fi putut reprezenta vârful inflației anuale din 2026 și se așteaptă la o încetinire mai puternică începând din iulie.
„Datele din această lună susțin opinia noastră conform căreia luna mai a marcat vârful ratei anuale a inflației pentru 2026, o decelerare bruscă urmând să înceapă probabil în iulie, pe fondul unor efecte de bază statistice favorabile. Acest lucru depinde, desigur, de absența oricăror alte șocuri semnificative neprevăzute”, arată analiza.
Prognoza BCR indică o inflație de 5,9% la sfârșitul anului 2026. Scăderea rapidă a ratei anuale în timpul verii ar urma să fie favorizată și de comparația cu perioada din 2025 în care liberalizarea prețurilor la energia electrică și majorarea unor impozite indirecte au împins prețurile în sus.
Unul dintre principalele riscuri rămâne însă evoluția prețurilor globale la combustibili.
Serviciile continuă să se scumpească puternic
Dincolo de cifra generală, structura inflației rămâne îngrijorătoare. Serviciile s-au scumpit cu 13,67% într-un an, iar mărfurile nealimentare cu 12,29%. Alimentele au înregistrat o creștere anuală mai redusă, de 5,75%.
Inflația CORE2 ajustată, indicator urmărit atent de BNR, a încetinit la 8,3%, de la 8,5%. Inflația de bază a alimentelor a coborât la 7,3%, marcând a șasea lună consecutivă de încetinire, iar în cazul produselor nealimentare rata a scăzut la 5%. Serviciile au rămas însă la un nivel ridicat, de 13,3%.
Astfel, analiștii BCR estimează că inflația de bază ar putea încheia anul la 5,6%.
Lunile iulie și august vor fi testul important
Pentru români, cifrele din iulie și august vor arăta dacă scăderea inflației este începutul unei tendințe reale sau doar o pauză temporară. În următoarele luni se va vedea mai clar efectul modificărilor fiscale și al ajustărilor de prețuri.
Dacă inflația continuă să coboare, presiunea pentru creșterea dobânzii-cheie va rămâne redusă. În schimb, o evoluție nefavorabilă a cursului ar putea determina BNR să acționeze printr-o gestionare mai strictă a leilor din piață.
Astfel, chiar dacă inflația începe să dea semne de încetinire, dobânzile ar putea rămâne ridicate, iar BNR va continua să urmărească atent cursul valutar înainte de a face următoarea mișcare.