Se montează lifturi în blocurile cu cel puțin 3 etaje. Care sunt imobilele vizate de noul program
Un nou program național pornește oficial de mâine și promite să schimbe viața a milioane de români care locuiesc la etaj, în blocuri fără lift. Potrivit Profit.ro, legea privind instalarea de lifturi în condominii a fost adoptată recent de Parlament, iar acum urmează etapa de implementare pe teren.
Cine a inițiat legea și cine beneficiază
Proiectul a fost inițiat de senatorul PSD Robert Cazanciuc și a parcurs procesul legislativ în etape: Senatul l-a votat la finalul lunii martie, iar Camera Deputaților a dat votul final luna trecută. Potrivit inițiatorului, aproximativ 3,8 milioane de români ar putea beneficia de acest program, majoritatea fiind locatari cu nevoi speciale, precum persoanele vârstnice sau cele cu dizabilități, răspândiți în aproape 90.000 de blocuri din toată țara.
Autorul proiectului a mai precizat că acest program-pilot ar putea deveni ulterior temelia unei linii de finanțare europene dedicate, în exercițiul bugetar 2028-2034 al Uniunii Europene. Practic, experiența acumulată acum ar urma să fie folosită pentru a atrage fonduri suplimentare pe termen lung.
Nu toată lumea este, însă, mulțumită de forma finală a legii. Deputatul USR Radu Mihaiu, fost primar al Sectorului 2, a atras atenția că programul nu ține cont de veniturile locatarilor și nu prevede o contribuție din partea proprietarilor, finanțarea urmând să vină exclusiv de la buget pentru anumite blocuri.
Ce blocuri intră, de fapt, în program
Inițial, proiectul viza doar blocurile construite până la 31 decembrie 1989, alături de cele ale căror lucrări au început înainte de această dată și s-au finalizat până la 1 ianuarie 2000, cu regim de înălțime peste P+3 etaje și fără lifturi. În forma votată de senatori, criteriile s-au extins.
Legea adoptată acum vizează toate condominiile cu 3 sau mai multe niveluri supraterane, inclusiv pe cele situate în zone construite protejate. Rămân excluse, însă, clădirile clasate sau în curs de clasare ca monumente istorice, precum și cele încadrate în clasele de risc seismic RsI sau RsII, cu excepția situației în care sunt deja incluse într-un program de creștere a siguranței seismice.
Fostul primar Radu Mihaiu a mai semnalat un aspect tehnic important: instalarea de lifturi în interiorul clădirii este posibilă, din punct de vedere tehnic, doar pentru aproximativ 10% dintre blocurile vizate de program.
Cum se va desfășura programul, în două etape
Implementarea programului este împărțită în două faze distincte. Prima etapă, cea de proiect-pilot, urmărește accesibilizarea fizică a 100 de condominii prin instalarea de lifturi, în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a legii, cu finanțare pentru câte două condominii din fiecare reședință de județ.
A doua etapă este mult mai amplă și vizează extinderea programului la nivel național, pentru toate condominiile cu 3 sau mai multe niveluri supraterane. În ambele etape, pe lângă lifturile clasice, pot fi instalate și soluții alternative, precum scări mecanizate, platforme elevatoare sau rampe de acces.
Lucrările vor fi coordonate de Ministerul Dezvoltării, împreună cu autoritățile administrației publice locale, iar prioritizarea blocurilor se va face după criterii clare: prezența unei persoane vârstnice, a unei persoane cu mobilitate redusă, a unei persoane cu dizabilități locomotorii sau a unei familii cu un copil antepreșcolar ori preșcolar, la un alt nivel decât parterul.
Cine plătește întreținerea lifturilor instalate
Deși statul finanțează montarea instalațiilor, întreținerea ulterioară rămâne în sarcina locatarilor. Autoritățile publice locale devin proprietare ale instalațiilor montate, în timp ce asociațiile de proprietari primesc dreptul de folosință asupra lifturilor.
Toate cheltuielile legate de exploatare, întreținere și revizie a lifturilor sau a instalațiilor alternative vor fi suportate de asociația de proprietari și repartizate ulterior între locatarii condominiului. Este, așadar, un program care rezolvă costul inițial al accesibilizării, dar lasă responsabilitatea financiară pe termen lung în grija comunității de proprietari.